Noul test este mult mai sensibil în comparaţie cu metodele utilizate în prezent şi poate dezvălui atât nivelul de agresivitate al bolii cât şi momentul în care pacienţii necesită începerea tratamentului.
Testul este conceput atât pentru bărbaţii suspecţi de cancer de prostată, cât şi pentru cei care prezintă un risc mic de a dezvolta boala şi în cazul cărora este suficientă monitorizarea.
Pentru bărbaţii suspecţi de această afecţiune, testul poate indica dacă aceasta este agresivă sau intermediară şi poate contribui la eliminarea de pe listă a celor care nu prezintă cancer. Astfel, pacienţii sunt scutiţi de efectuarea unor teste suplimentare, precum analize de sânge, examen fizic, tomografie sau biopsie.
''Acest test poate reduce considerabil necesitatea biopsiilor'', a declarat pentru Press Association autorul principal al studiului, Shea Connell, de la Facultatea de Medicină a Universităţii East Anglia din Norwich.
De asemenea, testul ''Prostate Urine Risk'' (PUR) poate reduce frecvenţa programărilor la medic, de la una pe an la una la cinci ani, în cazul bărbaţilor care sunt monitorizaţi.
Pentru acest studiu, oamenii de ştiinţă au colectat eşantioane de urină de la 537 de bărbaţi şi au analizat expresia a 167 de gene diferite dintre care 35 au fost identificate drept indicatori de risc utili.
''Acest test demonstrează faptul că testul nostru de urină poate fi utilizat nu doar pentru diagnosticarea cancerului de prostată fără necesitatea biopsiei invazive, ci şi pentru identificarea nivelului de risc al unui pacient'', a explicat doctor Jeremy Clark din cadrul aceleiaşi facultăţi.
''Un lucru ce este cu adevărat interesant este faptul că testul poate prognoza progresia bolii cu până la cinci ani înainte de a fi detectată prin metode clinice standard. În plus, testul a fost în măsură să identifice bărbaţii care prezentau un risc de până la opt ori mai mic de a necesita tratament în termen de cinci ani de la diagnostic'', a adăugat el.
''Cancerul de prostată este mai degrabă o boală cu care oamenii mor decât din cauza căreia mor. Din păcate, în prezent, ne lipseşte capacitatea de a putea spune care bărbaţi diagnosticaţi cu cancer de prostată vor necesita un tratament radical şi care nu'', a indicat Connell.
Doctor David Montgomery, director de cercetare în cadrul Prostate Cancer UK, este de părere că, în cazul în care rezultatele acestei cercetări se confirmă prin studii clinice de mai mare amploare, ''acest lucru poate spune mai clar care bărbaţi au nevoie de tratament urgent şi care pot rămâne sub supraveghere''.