Creşterea ratei şomajului a dublat numărul persoanelor care suferă de depresie, astfel că la nivel european unul din 15 oameni este afectat de această boală.
Ţara noastră se plasează pe un onorabil loc doi la nivel european în ceea ce priveşte tulburările depresive, după Estonia. Specialiştii români atrag atenţia că situaţia este de fapt mult mai gravă şi că din ce în ce mai mulţi români dezvoltă probleme de ordin psihic.
La problemele curente se adaugă şi lipsa posibilităţii de a accesa serviciile unor psihologi, cei mai mulţi ajungând, de multe ori prea târziu, să apeleze la serviciile medicilor psihiatri, potrivit unui articol din Adevarul.
„Este clar că fenomenul este mult mai amplu. Suntem un popor trist, o naţie îngândurată, mai ales că trăim aşa cum trăim. Prea puţini şomeri îşi permit să vină la psiholog, pentru că nu au bani. În plus, depresia este mai accentuată în rândul bărbaţilor care rămân fără un loc de muncă decât în cazul femeilor. În condiţiile în care aceste persoane îşi pierd serviciul în jurul vârstei de 40 de ani, este mai greu de suportat acest gând – cel al inutilităţii", a explicat profesorul Mihai Aniţei, preşedintele Colegiului Psihologilor din România (CPR).
Numărul şomerilor cu depresie s-a dublat
Dacă puţini şomeri îşi permit să scoată din buzunar bani pentru o şedinţă la psiholog, aceştia apelează cu încredere la medicul psihiatru, ale cărui servicii sunt decontate de Casa Naţională de Asigurări.
„Există un sector populaţional cuprins între 40 – 50 de ani, adică 39% din totalul şomerilor, cu vechime în muncă în jurul a 20 de ani, cu nivel mediu de calificare, major afectat. Numărul persoanelor în această situaţie care manifestă tulburări psihice s-a dublat în ultimul an", spune doctorul Simona Trifu, adăugând că primul episod depresiv apare în intervalul a şase luni după pierderea locului de muncă.
Şomerii trecuţi de 40 de ani care dezvoltă probleme psihice sunt şi principalii candidaţi la pensionarea pe caz de boală. „În cazuri mai grave se poate ajunge şi la tentative de suicid", a explicat Mihai Aniţei.
