Consilierii judeţeni au întocmit şi înaintat spre adoptare un proiect de revizuire a unei hotărâri din anul 1995 care cuprinde zonele şi monumentele naturale protejate de pe teritoriul judeţului Buzău. Pe noua listă se regăsesc obiective precum: Vulcanii noroioşi, Dealul cu lilieci de la Cernăteşti, Balta Albă, Focul Viu.
Pe de altă parte, Pădurea - Parc Crâng a fost radiată din listă motivat de faptul că, potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului (OUG) 57/2007, nu intră sub incidenţa actului normativ menţionat "parcurile şi grădinile publice sau private de agrement cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente şi bunuri cu valoare de patrimoniu natural".
În perioada dezbaterii publice, Ministerul Mediului a transmis atât CJ Buzău, cât şi unor persoane care au solicitat un punct de vedere vizavi de revizuirea hotărârii, că este oportună menţinerea ca arie protejată a Pădurii Crâng, rămăşiţă a Codrilor Vlăsiei, şi solicită transmiterea de informaţii în vederea raportării către forurile internaţionale, în contextul ţintelor prevăzute în Strategia Uniunii Europene (UE) privind biodiversitatea.
"Aşa cum se menţionează şi în adresa Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM), atât actul normativ anterior de reglementare al regimului ariilor naturale protejate, respectiv OUG 236/2000...cât şi actuala OUG 57/2007, au stipulate în conţinutul lor menţinerea regimului de protecţie şi conservare dobândit anterior intrării în vigoare a acestora. În consecinţă, regimul de protecţie stabilit pentru Pădurea Crângul Buzăului cât şi pentru celelalte rezervaţii şi monumente ale naturii instituite prin HCJ 13/1995 îşi păstrează regimul dobândit...Aşadar, considerăm că aceste schimbări în modul de gestionare a fondului forestier cuprins în Pădurea Crângul Buzăului ar trebui să întărească menţinerea acestei rezervaţii naturale de interes local...În altă ordine de idei, ţinând cont de ţintele prevăzute în Strategia Uniunii Europene privind biodiversitatea pentru 2030, precum şi cele stabilite prin Cadrul Global privind Biodiversitatea adoptat de către Convenţia privind Diversitatea Biologică, orice arie naturală protejată de interes local, precum şi alte zone pentru care sunt stabilite măsuri de conservare, pot contribui la atingerea ţintelor de 30% arii naturale protejate stabilite prin cele două documente strategice. Prin urmare, considerăm oportună menţinerea statutului de protecţie pentru ariile naturale protejate desemnate de CJ Buzău prin HCJ 13/1995 şi transmiterea informaţiilor către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, a zonei, în vederea luării în evidenţă şi raportării către forurile internaţionale, dar fără ca managementul acestei zone să se transfere la nivel naţional", se arată în răspunsul - semnat de secretarul de stat din MMAP, Dan Ştefan Chiru - la solicitarea fostului evaluator de mediu Haritina Crăiţă.
În cadrul şedinţei CJ, fostul evaluator de mediu a reiterat respectarea recomandărilor Ministerului Mediului şi păstrarea Pădurii Crâng pe lista zonelor protejate de interes judeţean.
"Prin acea adresă, ministerul spune foarte clar că toate rezervaţiile naturale declarate rămân cu acest statut... Este un bun sensibil, tocmai de aceea consilierii judeţeni trebuie să fie informaţi. Vă rog să aveţi o grijă şi să daţi un vot responsabil astfel încât rămăşiţa Codrilor Vlăsiei să fie protejată în continuare ", a spus Haritina Crăiţă, în plenul CJ.
Referitor la răspunsul MMAP şi neînsuşirea de către CJ a opiniei exprimate cu privire la Pădurea Crâng, proiectul adoptat de consilieri precizează că "în tot cuprinsul răspunsului se utilizează formulele 'în opinia noastră', din 'punctul nostru de vedere', 'considerăm'.
"A fost un punct sensibil pe ordinea de zi. Din punctul meu de vedere astăzi, e o părere personală recunosc orice părere personală poate să fie subiectivă, dar eu împreună cu primăria municipiului Buzău am făcut-o reparaţie morală cetăţenilor din Municipiul judeţul Buzău. Foarte clar am declarat şi am spus-o domnului primar am spus şi eu ONG-urilor, nimeni acolo nu va face nu ştiu ce cartier de locuinţe acolo...A durat trei luni de zile ca să primim un răspuns de la un secretar de stat de la Ministerul Mediului pentru că vreţi să vă spun lucrul ăsta şi îmi asum, nu ştiau că mie frică de nu ştiu ce, adică au aruncat cartoful. Cartoful fierbinte l-au aruncat la noi, iată că noi, având dragoste faţă de pământ, am locuit la ţară, am luat cartoful cât el de fierbinte l-am pus la locul lui şi iată că împreună vom face facem lucruri bune", a declarat preşedintele CJ, Petre Emanoil Neagu.
La finalul dezbaterii, primarul municipiului Buzău, Constantin Toma a declarat că statutul de arie protejată nu i-ar fi oferit beneficii pădurii.
"Îi place cuiva Crângul, cum arată în acest moment, 80% este uscat, a fost paralizat de o specie invazivă. Vreau să vă citesc, este foarte interesant inclusiv modul de adresare, este vorba de Monitorul Oficial din 3 mai 1881 prin care s-a aprobat o lege pentru a recunoaşte de către stat primăriei Buzău dreptul de proprietate asupra pădurii numită Crângu situată în marginea oraşului. Asta facem acum prin acest proiect, conform legii 220/2018 de transformare a pădurii Crâng în pădure parc. Această lege trebuie pusă în aplicare prin HG 100/2022, avem deja conform acestei hotărâri studiu de fundamentare şi avem şi amenajamentul silvic care ne obligă să exploatăm împreună cu Romsilva în regim silvic această pădure iar ce spunea domnul preşedinte Neagu, acest secretar de stat practic a dat un răspuns pentru că are calitate de lege prin care contestă ce a spus domnul Mircea Fechet, ministrul Mediului în sensul că el spune că este că este oportun să fie arie protejată. Numai cuvântul de arie protejată din 1995 până acum nu a ajuta la salvarea acestui plămânul verde al oraşului ci dimpotrivă nefăcând nimic l-a distrus", a precizat primarul municipiului Buzău, Constantin Toma.
Lista revizuită a zonelor protejate de interes naţional şi monumente ale naturii de pe raza teritoriului Judeţului Buzău cuprinde Vulcanii Noroioşi -Pâclele Mari, localitatea Scorţoasa (15,20 ha), Vulcanii Noroioşi - Pâclele Mici, localitatea Berca (10,20ha), Sarea lui Buzău, loc.Vipereşti ( 0,80 ha), Blocurile de calcar de la Bădila, loc.Vipereşti (1,00 ha), Pădurea Crivineni, loc. Pătârlagele (14,10 ha), Pădurea Brădeanu, loc.Brădeanu (5,80 ha), Platoul Meledic, loc. Mânzăleşti (67,50 ha), Pădurea "Lacurile Bisoca", loc. Bisoca (10,00 ha), Dealul cu lilieci Cernăteşti, loc.Cernăteşti (3,00 ha), Pădurea cu tisă, loc.Chiojdu (150,00 ha), Balta Albă, loc.Balta Albă (600,00 ha), Balta Amară, loc. Balta Albă (900,00 ha), Focul Viu - Lopătari, loc. Lopătari (0,03 ha), Piatra Albă "la Grunj", loc. Mânzăleşti (0,025 ha), Chihlimbarul de Buzău, loc.Colţi (2,52 ha).
Lista zonelor (ariilor) protejate de interes judeţean cuprinde Culmile Siriului, loc.Siriu (85,00 ha), Pădurea Frasinu, loc.Ţinteşti (158,00 ha), Pădurea Spătaru, loc. Costeşti (165,00 ha), Pădurea Găvanu, loc. Mânzăleşti (216,00 ha), Pădurea Milea Viforâta, loc. Gura Teghii ( 165,00 ha), Pădurea Harţagul, loc.Siriu (155,00/7/29 ha).
“Codrii Vlăsiei” a fost denumirea pădurilor care acopereau odinioară o vastă regiune - Valahia - adică sudul României. Mai exact: de la Dunăre spre nord, începand de la orașul Buzău, spre vest pănă peste orașul Ploiești (Câmpina), apoi până sub orașul Târgoviște, apoi treimea sudică a județului Argeș, apoi până la orașul Slatina și din nou spre sud la Dunăre, la sud de Craiova.
Deci acoperea integral actualele județe Ilfov (deci Bucureștiul), Giurgiu, Teleorman și parțial județele: Buzău, Ialomița, Călărași, Dâmbovița, Olt.
Pădurile dese erau folosite de români ca loc de refugiu în timpul marilor migrații, deoarece ofereau un adăpost bun împotriva călăreților înarmați care, pentru a avansa și ataca, ar fi trebuit să descalece. Vlăsia este denumirea în slava veche pentru Valahia.
Această pădure are o istorie bogată: în evul mediu în zona codrilor fiind date multe lupte.
Astfel, în 1456, Vlad Țepeș și-a învins rivalul Vladislav Dan la Târgșor, pe un câmp de luptă de la marginea Codrilor Vlăsiei. Tot aici, Vlad Țepeș a înfrânt armata otomană care venise să-l detroneze și tot în acesti codrii boieri trădători l-au asasinat pe domn.
Codrul a fost adăpostul multor proscriși sau revoltați, de la hoți la drumul mare la haiduci care, prin faptele lor, au intrat în folclorul românesc. Expresia "Codrul e frate cu românul" își are cel mai probabil originea în perioada în care pădurile erau refugiul din fața năvălirilor străine, a abuzurilor boierilor, sau deveniseră ascunzătoarea haiducilor.
Cea mai mare parte a zonelor împădurite a rămas neatinsă până în secolul al XVIII, când, odată cu dezvoltarea comerțului cu cereale și cherestea, s-a început defrișarea pădurilor pentru a face loc terenurilor cultivabile. Suprafața pădurilor ramase în prezent este de doar de cca. 35.000 de ha.
