Unul dintre motivele care au dus la acest obicei a fost că, în anul 1655, Anglia a fost devastată de ciumă, iar oamenii se temeau foarte mult de răspândirea bolii.
Atunci, autoritățile londoneze au emis un decret conform căruia persoanele decedate trebuiau îngropate la doi metri sub pământ, sperând că astfel urma să oprească răspândirea bolii, deși științific nu este un mijloc de stopare a infecției. Totuși, acest obicei se respectă și acum.