De exemplu, cel care deține recordul mondial în materie de ținut respirația, se numește Aleix Segura Vendrell. El a reușit să nu respire timp de 24 de minute și 3 secunde, fiind aflat într-o piscină. Cum a reușit? Ei bine, acesta s-a folosit de respirația asistată înainte de a intra în piscină. Cu alte cuvinte, a respirat oxigen pur pentru o perioadă de timp, mărindu-și capacitatea pulmonară.
Există o serie de procese fixe care au loc în organismul nostru și care ne dictează cât de mult ne putem ține respirația. Însă, cei mai importanți în acest proces sunt receptorii din medulla oblongata, care lucrează într-un mod similar cu modul în care un termostat reglează un sistem de răcire. Adică atunci când dioxidul de carbon din sânge depășește un anumit prag, receptorii vor stimula creierul, iar noi vom întâmpina binecunoscuta nevoie acută de a respira.
Metoda prin care ne-am putea ține respirația mai mult timp sub apă
Reflexul Hering-Breuer influențează, de asemenea, capacitatea unui om de a nu respira. Reflexul previne suprasaturarea plămânilor cu aer: dacă respirăm foarte puternic, vom declanșa acest reflex. Astfel, procesul de respirație va fi oprit pe partea de inspirație, deoarece plămânii nu mai pot primi aer, fiind plini.
„Avem posibilitatea de a ne îmbunătăți performanțele, totuși. Putem să ne spunem că "ne vom ține respirația mai mult ca de obicei și prin propria influență asupra psihicului putem dobândi o capacitate mai bună de a ne ține respirația, treptat", afirmă Clayton Cowl, ce lucrează în domeniul medicinei aerospațiale la Mayo Clinic din Minnesota.