In primul rand, marcajele care sunt stampilate pe oua si aplicate pe ambalaje trebuie sa fie vizibile si lizibile. Trebuie specificat ca se comercializeaza numai oua, ce aprtin categoriei A si B. In al doilea rand, trebuie sa existe un marcaj prin care se specifica metoda de crestere a pasarilor. Pentru ambalaje: oua de gaini crescute in aer liber; oua de gaini crescute in hale la sol; oua de gaini crescute in baterii.
Un alt aspect extrem de important in alegerea oualelor este aspectul acestora. Ouale proaspete sunt acelea care au coaja aspra, porii fiind vizibili. Cele vechi au coaja lucioasa, uneori cu pete, iar porii nu sunt vizibili. Culoarea cojii poate sa fie alba, galben-deschis, galben-inchis sau cafenie.
Ne putem da seama ca un ou este proaspat daca acesta are albusul alb spre roz-deschis, iar galbenusul de culoare galben-deschis pana spre rosiatic, sferic, asezat central si separat de albus.
La ouale vechi, galbenusul nu mai este separat de albus, galbenusul devine mobil cu forma neregulata, uneori fixandu-se de partea interna a cojii. Pe partea interna a cojii pot fi observate pete de culoare inchisa care sunt produse de diferite mucegaiuri sau bacterii.
Ouale proaspete sunt si acelea care daca sunt puse in apa de la robinet, raman pe fundul vasului, cu axul longitudinal paralel cu fundul vasului sau inclinate la maxim 30-45 grade.