"Ne situam peste media europenă cu cei 18,5 litri de alcool consumati anual si pe locul doi la binge drinking (o forma episodica de consum excesiv de alcool). In aceste conditii un sfert din cele 2.000.000 de persoane ce consuma excesiv de alcool ajung cel putin o dată pe an la spital. Etilicii beau pe banii dumneavoastra. Peste 80% dintre acestia nu sunt asigurati asa ca transportul cu salvarea, evaluarile clinice si paraclinice, explorarile imagistice si de laborator, tratamentele perfuzabile sunt platite de fiecare dintre noi. Acesti bani ar putea fi folositi pentru imbunatatirea conditiilor in care sunteti tratati. Doar in primele patru luni din 2014 in Vaslui au fost tratati 347 de cetateni in urma consumului excesiv de alcool. Mai précis, la spitalul din Vaslui ajuns 175 de astfel de pacienti, la cel din Barlad 58, la Husi 106 iar la cel din Murgeni 8. Adica aproape 3 in fiecare zi. Si inca nu a inceput tulburelul si nici nu am numarat accidentele, agresiunile sau afectiunile favorizate sau agravate de consumul de alcool si nici cazurile in care personalul medical a fost agresat sau impiedicat sa-si faca datoria si nici cazurile in care a a fost necesara interventia politiei. Alte cheltuieli. Tot din buzunarul nostru.
Principiul solidaritatii pe care se bazează legea sanatatii a fost transformat in discriminarea pozitivă a acestor cazuri pentru ca, in timp ce pacientii bolnavi de cancer nu au mediamente iar varstnicii sunt supusi coplatii, preferam sa deconteze aceste cheltuieli din fondul si asa redus al asigurarilor de sanatate. De aceea am initiat un proiect de lege ce prevede coplata pentru cei tratati in urma exceselor bahice. Ea reprezinta decontarea examenului clinic si paraclinic, a determinarilor toxicologice si a masurilor terapeutice efectuate in unitatile sanitare in cazul pacientilor cu abuz de alcool. Concret coplata pentru abuz de alcool se deconteaza la iesirea din spital si are valoarea de 500-1000 de lei sau 50 -100 de ore de munca la prima prezentare. Aceasta se dubleaza la repetarea abuzului in mai putin de un an. Sumele colectate vor fi utilizate de unitatile sanitare pentru inbunatatirea conditiilor de tratament din sanitare. Coplata poate fi modificata prin ordin comun al ministerului sanatatii si al justitiei. Este normal ca cei ce ajung la spital in urma consumului abuziv de alcool sa plateasca, dupa ce au fost tratati, macar o parte din ingrijirile acordate fie in bani sau in ore de munca in folosul comunitatii. Poate ca astfel s-ar reduce si numarul acestor cazuri", spune Tudor Ciuhodaru.
Dependenţa de alcool, o boală cronică
În vreme ce deputatul face o critică a pacienţilor ajunşi la spital în urma consumului abuziv de alcool, psihiatrii atrag atenţia că dependenţa de alcool este de fapt o boală cronică.
Dependenţa de alcool este o boală cronică, precum diabetul zaharat sau hepatitele, cu recăderi, la fel cum se întâmplă în hipertensiunea arterială sau în astm, însă, în România, sunt doar două centre de tratament gratuit pentru persoanele dependente, declara, anul trecut, psihiatrul Eugen Hriscu.
"Serviciile şi discuţiile (pe acest subiect - n.r.) nu s-au dezvoltat deloc în România. După 1989, această zonă era complet liberă, iar în facultăţile din România, nici acum, studenţii de la Medicină nu sunt pregătiţi pentru tratarea dependeţelor", a explicat psihiatrul.
Potrivit unui studiu naţional de evaluare a sistemului de servicii pentru persoanele cu un consum problematic de alcool, ALIAT 2011, medicii români sunt dispuşi să trateze pacienţii cu probleme legate de consumul de alcool, însă se confruntă cu lipsa formării în domeniu, atât în programele de formare obligatorie (facultate, rezidenţiat), cât şi în cele de formare continuă.
"Medicii de familie recunosc rar cazurile mai uşoare de abuz de alcool, iar în spital ajung în special pacienţi vârstnici şi cronici. Persoanele care apelează la servicii tind să aibă peste 50 de ani, vârsta la care dependenţa de alcool este foarte severă. De asemenea, serviciile nu reuşesc să ajungă la populaţia tânără, cu probleme mai puţin grave", a arătat Eugen Hriscu.
Medicul a explicat că un consum de risc este definit prin consumul de alcool în cantităţi mai mari, ce poate avea efecte negative asupra organismului şi comportamentului, dar care, în această etapă, nu a generat consecinţe negative asupra stării de sănătate a individului.
Citeşte mai mult pe Mediafax.ro
