Oamenii au ieșit în stradă împreună cu edilul din Popești-Leordeni, Petre Iacob, în semn de protest. Mărul discordiei este autorizarea unei stații de sortare pe amplasamentul contaminat al gropii de gunoi. Proiectul aflat pe masa președintelui Agenției Naționale pentru Protecția Mediului a fost aprobat.
Agenția națională pentru protecția mediului decide emiterea autorizației de mediu pentru desfășurarea la nivel național și la punctul de lucru din orașul Popești Leordeni a activităților: colectarea deșeurilor nepericuloase, recuperarea materialelor reciclabile și comerț cu ridicata al deșeurilor și resturilor.
Primarul localității spune că a militat mereu pentru închiderea gropii de gunoi.
PETRE IACOB, primar Popești-Leordeni „Eu am trecut prin momente grele vis a vis de această groapă de gunoi din 2012. Am primit mai multe amenințări. Chiar una a fost destul de dură, mi-au zis că s-ar putea să fiu găsit într-un canal sau să nu mai fiu găsit niciodată. Vă spun cu toată sinceritatea, indiferent ce se va întâmpla, eu acordul de funcționare nu-l voi semna atât timp cât voi fi primar”.
Speriați de faptul că problemele de sănătate ar putea începe iar din cauza redeschiderii gropii, localnicii au ieșit în stradă. Oamenii spun că au trimis un număr uriaș de petiții către mai multe autorități ale statului și au atras atenția chiar președintelui UDMR, Kelemen Hunor, cu privire la ce urmează să se întâmple.
Lorand Fulop, actualul președinte al ANPM a fost mutat în februarie 2022 de la șefia Administrației Fondului pentru Mediu la Agenția Națională pentru Protecția Mediului. El s-a remarcat mai degrabă prin probleme, decât prin reușite. Mai exact, a declanșat o încurcătură birocratică la programele Rabla Clasic și Rabla Plus. Oamenii s-au văzut nevoiți să depună noi acte de la ANAF, însă Fulop nu informase fiscul despre asta. Cei care au cerut vouchere au fost nevoiți să aștepte mult mai mult timp.
Societatea care administrează groapa de gunoi de la Glina a avut mai multe tentative de a autoriza stația de sortare, tentative care nu țineau cont de litera legii. Mai exact, s-ar fi prezentat documente false pentru obținerea de avize, deși studiile de impact asupra sănătății populației au rezultate dramatice. De cealaltă parte, șeful serviciului autorizări din cadrul ANPM spune că de vină este chiar comunitatea locală pentru că a permis în trecut amplasarea gropii de gunoi acolo și că în prezent nu poate interzice activitatea.
Redeschiderea gropii de gunoi de la Glina poate avea efecte negative uriașe, spun localnicii. Munții de gunoaie de lângă casele și gospodăriile oamenilor emană substanțe toxice. În trecut, analizele au arătat depășiri ale unor substanțe precum arsenic, bariu, cobalt, cupru sau mercur. În urmă cu trei ani, chiar Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului spunea că groapa Glina e o bombă ecologică. Potrivit unor studii de la acea vreme, locutorii din zonă au ajuns la spital cu boli grave: cancer, alergii sau astm.
În 2020, direcția de sănătate publică Ilfov a trimis către Agenția Națională de mediu o adresă prin care atrăgea atenția asupra pericolului reprezentat de groapa de la Glina. "Groapa pune în pericol sănătatea populației din cauza infestării pânzei freatice cu ioni de metale grele și substanțe organice. În timpul verii gunoaiele se autoaprind. Distanța dintre depozitul de deșeuri și cea mai apropiată locuință din Popești Leordeni se află la mai puțin de 40 de metri.”
Firma care operează la Glina a fost înfiinţată în 2001 de un grup de italieni. Afaceriştii împreună cu un român, Victor Dombrovschi au făcut bani grei din munţii de gunoaie de aici. Au raportat în fiecare an la Ministerul Finanţelor Publice profit de cel puţin un milion de euro. În 2019 italienii au fost condamnaţi la ani grei de închisoare de magistraţii din peninsulă pentru că făceau parte dintr-o reţea care spăla banii grupării mafiote Cosa Nostra prin afacerile cu gunoi.
