În perioada în care poţi face plăţi online instant şi sigure aproape oriunde în lume, în relaţia de plată cu ANAF, trebuie musai să te umileşti la celebrelele cozi ca să contribui de bună voie la bugetul naţional.
Aceste imagini au fost surprinse în anii trecuți la unul dintre sediile ANAF din țară. Deși înăuntru erau săli de așteptare, oamenii erau ținuți afară, în frig. Alte sedii, alte probleme. Coadă, nervi, oameni nemulţumiţi pentru că funcţionarii erau puţini şi nu făceau faţă volumului de muncă. Nici nu e de mirare. În 2016, o anchetă Realitatea PLUS a arătat că 7 din 10 salariaţi ai instituţiei au fost în concediu medical. Un calcul realizat atunci de jurnaliști ne-a arătat că un angajat de la companiile care au binevoit să răspundă solicitărilor Realitatea PLUS a muncit, în medie, 200 de zile pe an.
O altă problemă cu care s-au confruntat zeci de mii de români din toată țară a fost legată de disfuncționalitățile site-ului ANAF. Au fost perioade în care sistemul IT al ANAF a picat aproape zilnic, deoarece funcționa la o capacitate de 99,99%. La jumătatea lunii martie a anului 2018, site-ul instituției nu a mers o săptămână, motiv pentru care ministrul Finanțelor și-a cerut scuze public.
Au fost însă și oameni care știau că au toate dările plătite, dar au primit de la ANAF vestea că au de dat statului, sume restante pe ultimii 5 ani, pentru asigurările de sănătate. Probleme au fost și pentru românii care au avut un venit de doar câţiva lei, din dividende sau dobânzi bancare, de exemplu, pentru care au fost nevoiți să achite, sute de lei. Şi cei care au muncit în străinătate s-au trezit buni de plată, chiar dacă plăteau asigurări de sănătate și acolo. Rudele acestora au fost puse pe drumuri pentru a vedea cum pot rezolva situația. De-a lungul timpului au fost și o mulțime de patroni de firme care au reclamat abuzuri din partea inspectorilor ANAF.
Despre posibile abuzuri ale angajaților ANAF s-a vorbit și la sfârșitul anului 2017. Asta în condițiile în care, o ordonanţă de urgenţă aprobată atunci, prevedea ca inspectorii fiscali să fie ,,premiaţi” cu echivalentul a 15% din amenzile date ori din impozitele şi taxele stabilite suplimentar prin decizii de impunere.
Consiliul pentru IMM-uri atrăgea atenţia la acel moment că inspectorii fiscali nu pot fi traşi la răspundere în cazul în care vor abuza de poziţia lor, de cadrul legal neclar ori de interpretări forţate, în dorinţa de a acumula cât mai mulți bani în fondul de premiere.
În trecut, ANAF a luat o altă decizie extrem de cotroversată. Instituția a decis să publice restanţele persoanelor juridice, dar şi pe cele ale persoanelor fizice. În acest fel, publicând lista rușinii, ANAF a sperat că va convinge câți mai mulți contribuabili să-și plătească datoriile. Ceea ce nu s-a întâmplat.
Agenția Națională de Administrare Fiscală asigură banii pentru cheltuielile publice ale statului. După colectarea taxelor și impozitelor de la contribuabili, ANAF transferă banii pentru plata, printre altele, a pensiilor, salariilor bugetarilor sau cheltuielilor din Sănătate, Justiţie sau Protecție Socială.
