Însă aceste bucăți de istorie au avut de suferit în ultimele decenii. De la vandali, la căutători de comori, toți au distrus iremediabil moștenirea lăsată de romani. Între timp, statul român a făcut ce știe mai bine. Nimic. A dat din umeri, s-a uitat într-o parte și nu a investit un leu în conservarea rămășițelor romane.
Este și cazul ruinelor din localitatea Micia, aflată la câțiva kilometri de Deva și unde se găsesc unele dintre cele mai bine conservate monumente romane. Suprafața inițială de 25 de hectare s-a redus semnificativ de-a lungul timpului, din cauza termocentralei Midia, construită în apropiere. În ultimii ani, localitatea a fost propusă pentru încadrare în patrimoniul cultural UNESCO. Chiar dacă e spectaculoasă, fosta localitate romană ține turiștii la distanță și asta pentru că singurul drum de acces este unul rural, care odată parcurs duce direct în culturile localnicilor.
La aproximativ 30 de kilometri se află ruinele castrului roman Cigmău. Ceea ce a fost cândva o importantă tabără militară a ajuns doar o umbră. Localnicii au luat pietre de aici și și-au decorat gospodăriile, iar o mare parte din suprafața așezării a fost atribuită culturilor agricole, notează Adevărul. Și acest monument este ascuns de ochii turiștilor, și asta pentru că nu există niciun indicator care să îndrume oamenii acolo.
Însă piesa de rezistență este Germisana sau Geoagiu, una dintre stațiunile cu apă termală din Antichitate. Ruine din fosta așezare au fost descoperite în ani 80, în bazinul natural cu apă termală. Tot atunci au fost descoperite și niște plăcuțe de aur, cel mai probabil ofrandele foștilor localnici către divinitate. Șapte dintre acestea pot fi admirate la muzeul din Deva.
Chiar dacă, spre deosebire de alte așezări istorice, Germisana a fost ferită de distrugeri majore, tot nu a scăpat complet de cei care au vandalizat bazinul antic.
Chiar în apropierea stațiunii se mai găsește o atracție pentru turiști: un drum antic pavat și conservat timp de 19 secole. Și acesta a fost uitat de autorități, însă a fost curățat de o asociație și a devenit iar accesibil turiștilor. Drumul făcea legătura între castrul de la Cigmău și Germisana.
În zonă există și o altă stațiune care datează de sute de ani. Aquae Călan se află pe malul Streiului, iar în băile sale s-ar regăsi scene ilustrate și pe Columna lui Traian. Turiștii pot vedea și astăzi bazinul săpat în stâncă, cu o lungime de 14 metri și o lățime de peste 7. În ani 60, simultan cu dezvoltarea orașului Călan, a luat naștere și un complex de agrement, chiar în jurul bazinului roman. Izvoarele care până atunci umpleau bazinul au fost deviate, pentru a umple noile spații acvatice ale complexului, astfel încât vechea baie romană a rămas un ochi de apă acoperit cu mâl.
Cu siguranță, cea mai cunoscută publicului larg este Ulpia Traiana Saarmizegetusa, vizitată anual de peste 100.000 de oameni. Primul oraș înființat de Traian pe teritoriul Daciei a rezistat în fața a două războaie mondiale, însă pare din ce în ce mai afectat de turiștii care vandalizează vestigiul. În ultimii doi ani au fost puse sub protecție două dintre cele mai importante părți ale așezării: zona în care era adăpostit tezaurul și închisoarea. Acestea au fost acoperite cu o structură din lemn care să le ferească măcar de vremea nefavorabilă.
Însă lucrurile ar putea arăta mult mai bine în viitor și asta pentru că amplasarea s-a calificat pentru a beneficia de o investiție de la Uniunea Europeană.
Din moștenirea antichității fac parte și treptele romane, adică una dintre cele mai vechi galerii din Munții Apuseni. Autoritățile locale au vrut să transforme mina într-un punct turistic, însă riscurile pe care le prezintă galeria au făcut acest lucru imposibil.
O parte din istoria romană este păstrată astăzi prin intermediul bisericilor medievale din Hațeg. Cea mai faimoasă este biserica Densuș, ridicată în secolul 14 pe ruinele unui vechi templu roman. Potrivit istoricilor, aici ar fi fost îngropat generalul roman Longinus, un simbol al curajului romanilor.
Chiar dacă așezământul de cult se bucură de mulți turiști, intemperiile și trecerea timpului și-au pus amprenta pe biserică. Astfel că basoreliefurile odată albe au ajuns acum mucegăite și negricioase.
Rămășițe ale așezămintelor romane au fost descoperite și la poalele Retezatului dar și în Valea Mureșului, însă nu au fost niciodată promovate.
