"Analiza datelor statistice relevă faptul că numărul dosarelor de mare corupție aflate pe rolul curților de apel și al instanțelor arondate înregistrează o creștere constantă. Astfel, din cele 385 dosare de mare corupție existente pe rolul instanțelor la finalul primului semestru al anului 2015, 77 dosare au fost înregistrate în perioada de referință (primul semestru 2015), iar 17 dosare, deși se aflau în curs de judecată și la ultima raportare, nu au fost evidențiate", se arată într-un raport, prezentat joi de Inspecția Judiciară din cadrul CSM, potrivit Agerpres.
Din analiza datelor statistice mai reiese că la majoritatea instanțelor s-a înregistrat creșterea numărului dosarelor de mare corupție, cu excepția a două curți de apel, unde s-a diminuat numărul acestor cauze. De asemenea, se constată că peste 35% din dosarele de mare corupție înregistrau o durată a procedurii judiciare mai mică de un an, iar 5% mai mare de cinci ani, restul fiind dosare în care durata totală a procedurii judiciare se situează între unul și cinci ani.
"Raportându-ne la structura dosarelor în funcție de vechimea înregistrată în sistemul judiciar, se poate aprecia că ritmul de soluționare a acestora nu este suficient de susținut, aceasta deoarece procentul dosarelor cu o durată a procedurii judiciare între unul și cinci ani a crescut de la 50% la finalul anului 2014 la 60% la finalul primului semestru din 2015, în timp ce procentul dosarelor cu o durată a procedurii mai mică de un an s-a diminuat de la 43,5% la 35%", se mai constată în documentul citat.
În ceea ce privește dosarele de mare corupție cu o durată totală a procedurii judiciare mai mică de cinci ani, Inspecția Judiciară a constatat că temporizarea procedurilor judiciare este justificată de complexitatea cauzelor, determinată atât de natura faptelor cu care instanțele au fost sesizate, cât și de faptul că multe dosare vizează un număr mare de inculpați trimiși în judecată pentru mai multe fapte.
"Complexitatea cauzelor impune, de regulă, și administrarea unui probatoriu complex: fie se procedează la audierea unui număr semnificativ de martori, (...) fie sunt dispuse expertize tehnice de specialitate pentru a căror administrare este necesar un interval mare de timp, (...) cu mențiunea că existe dosare în care se cumulează ambele situații", se menționează în raport.
O altă concluzie a fost că soluționarea dosarelor de mare corupție în primă instanță necesită un interval mai mare de timp, în general de peste doi ani, după care se exercită căile legale de atac, astfel că un interval de trei ani a fost apreciat ca fiind o perioadă rezonabilă de timp în care se poate soluționa definitiv o astfel de cauză.
"Cel mai frecvent, însă, temporizarea procedurilor judiciare a acestui tip de cauze este determinată nu numai de motive obiective (decurgând din complexitatea dosarelor), dar și de cauze subiective care conduc la prelungirea duratei de soluționare, cauze care se concretizează de cele mai multe ori într-o lipsă de fermitate a instanțelor în luarea măsurilor ce ar fi permis judecarea cu celeritate", au mai concluzionat autorii raportului.
În ceea ce privește Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a constatat că pe rolul Secției penale se aflau în curs de soluționare 23 dosare de mare corupție, dintre care unul era înregistrat în 2012, două în 2013, 10 în 2014 și 10 în anul 2015. În apel, la completele de cinci judecători se afla un singur dosar.
"Din analiza efectuată de inspectorii judiciari privind cauzele care au ca obiect infracțiuni de mare corupție, se poate conchide că dosarele având acest obiect au beneficiat de o gestionare atentă din partea judecătorilor instanței supreme, care au urmărit respectarea dispozițiilor legale cu privire la soluționarea cu celeritate a cauzelor. În acest sens, s-a putut constata că judecătorii învestiți cu soluționarea acestor cauze au dovedit preocupare, în egală măsură, atât pentru administrarea corectă a probatoriului în regim de celeritate, cât și pentru respectarea drepturilor procesuale ale părților, astfel cum acestea sunt prevăzute de Codul de procedură penală sau de Convenția Europeană a Drepturilor Omului", se arată în raport.
Concluzia monitorizării realizate de Inspecția Judiciară a fost că ritmul de soluționare a cauzelor de mare corupție este adecvat, chiar în condițiile caracterului complex pe care acestea le au de cele mai multe ori, însă mai pot fi făcute unele îmbunătățiri.
"În raport de constatările rezultate în urma activității de monitorizare apreciem că, în asigurarea soluționării cu celeritate a dosarelor de mare corupție, este esențială creșterea gradului de responsabilizare a fiecărui judecător în parte, fiind necesar a se da eficiența cuvenită mijloacelor legale prevăzute pentru soluționarea cu celeritate a cauzelor, spre a se evita, astfel, pe de o parte, temporizarea judecății, iar, pe de altă parte, incidența prescripției răspunderii penale", se mai menționează în raport.
Direcția de inspecție judiciară pentru judecători a mai apreciat că desfășurarea activității de monitorizare a acestei categorii de cauze se justifică a fi continuată și în anul 2016.
