Într-o primă situație, CSM a constatat că se aduce atingere independenței justiției prin afirmațiile lui Traian Băsescu făcute în cadrul emisiunii "X — Press", în 6 aprilie, la B1 TV, referitoare la activitatea unor magistrați, dar și la alte activități desfășurate în cadrul sistemului judiciar, preluate de mass-media.Verificările au fost efectuate de Inspecția Judiciară ca urmare a sesizării șefului CSM din 7 aprilie.
"IJ a apreciat că afirmațiile fostului președinte al țării, referitoare la evoluția în cariera profesională a Laurei Codruța Kovesi și a Liviei Doina Stanciu, prin numirea în funcția de procuror-șef al DNA și, respectiv, de președinte al ÎCCJ, în sensul că un rol determinant sau poate decisiv i-a aparținut, că independența și imparțialitatea judecătorilor din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție ar fi fost iremediabil afectată cu privire la soluțiile pronunțate și în urma declarării publice de către președintele acestei instanțe că este un partener al DNA-ului, că anchetele penale desfășurate în prezent au la bază doar formularea de denunțuri fără ca procurorul să mai administreze și alte probe, că măsura arestării preventive, deși considerată o măsură excepțională, s-a transformat într-o regulă, (...), sunt lipsite de suport obiectiv, fiind de natură să influențeze în mod negativ opinia publică cu privire la integritatea magistraților și să-i discrediteze, afectând astfel imaginea întregului corp profesional", se arată într-un comunicat al CSM transmis miercuri AGERPRES.
CSM precizează că, în cadrul acestor verificări, s-a subliniat că impactul declarațiilor lui Traian Băsescu asupra opiniei publice este unul puternic, prin prisma funcției deținute anterior, cea de președinte al României, țară membră a Uniunii Europene, cu reguli ce aparțin unui stat de drept.
Plenul Consiliului a apreciat că declarațiile lui Băsescu au depășit limitele admisibile ale discursului public politic și ale libertății de exprimare, aducând atingere independenței, prestigiului și credibilității justiției, cu consecința subminării autorității acesteia.
Într-o altă situație, decizia CSM se referă la susținerile lui Traian Băsescu, exprimate în cadrul emisiunii "Ultimul cuvânt", din 31 martie, la același post de televiziune, precum și prin conținutul mesajului postat pe contul de Facebook al Elenei Udrea, din 2 aprilie.
"Plenul Consiliului a apreciat că opiniile și aprecierile personale ale fostului președinte și comentariile postate pe contul de Facebook al Elenei Udrea — preluate de mass-media — în sensul că asistăm la un proces de "guantanamizare" a țării, prin luarea și menținerea în mod nelegal și abuziv a măsurii arestului preventiv, sunt nefondate și aduc atingere independenței și imparțialității magistraților care instrumentează cauzele respective, precum și prestigiului justiției, prin subminarea încrederii cetățenilor în corectitudinea actului de justiție. Prin afirmațiile menționate se induce ideea că procurorii folosesc în mod abuziv măsurile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală", se spune în document.
CSM mai precizează că trimiterea pe care fostul președinte o face la dosarele penale privind-o pe Udrea reprezintă un factor de presiune asupra activității magistraților care instrumentează aceste cauze, întrucât se poate crea, în rândul opiniei publice, o îndoială cu privire la corectitudinea, independența și imparțialitatea acestora.
"Nu în ultimul rând, prin extrapolarea unor nemulțumiri personale la activitatea întregului corp profesional al magistraților, este pus în discuție prestigiul justiției și afectează încrederea cetățenilor în legalitatea și corectitudinea realizării actului de justiție", a apreciat Consiliul.
Tot miercuri, o decizie similară a adoptat plenul Consiliului și în cazul lansării în spațiul public, în perioada 9 februarie — 19 martie, a unor mesaje postate pe contul de Facebook al Elenei Udrea, a comentariilor de pe blogul lui Ion Cristoiu, jurnalist, a afirmațiilor cuprinse în articolul semnat de jurnalistul Mihai Enciu — 'Gazeta de Sud', dar și a unor materiale de presă generate de acestea. În opinia membrilor CSM acestea au aduc atingere independenței și imparțialității procurorilor DNA, precum și independenței sistemului judiciar în ansamblul său.
"IJ a apreciat că articolele, comentariile și postările menționate referitoare la o relație de colaborare în afara cadrului legal dintre DNA și SRI, menită a "decapita toate instituțiile importante din România" și "având ca țintă finală schimbarea majorității parlamentare și a executivului", acreditarea ideii că DNA este implicată în jocuri politice prin acordarea unei protecții anumitor lideri politici, că nu există egalitate în fața legii deoarece persoane acuzate de corupție nu sunt cercetate de DNA, că procurorii răspund unor comenzi politice prin măsurile preventive dispuse în cauzele penale instrumentate, că între procurorii DNA și cei din cadrul PÎCCJ ar fi o luptă, sunt lipsite de suport obiectiv și contribuie la decredibilizarea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție prin inducerea în rândul opiniei publice a ideii că activitatea acestora nu se desfășoară în limitele cadrului legal", mai menționează CSM în comunicat.
Consiliul subliniază că aceste comentarii sunt de natură a acredita ideea unei funcționări anormale și incorecte a sistemului judiciar ca urmare a intervenției politicului și a altor structuri sau persoane în justiție, având drept consecință alterarea încrederii opiniei publice în competența, corectitudinea și probitatea magistraților.
"O astfel de campanie mediatică bazată pe speculații nefondate, neverificate și de natură a crea confuzii, cu extrapolarea nemulțumirilor referitoare la instrumentarea unei anumite cauze asupra întregului sistem judiciar, aduce atingere principiului constituțional al separației puterilor în stat", mai atrage atenția CSM.
