„A fost un an mai slab decât 2022 în ceea ce priveşte activitatea seniorilor. Din păcate, uşorul declin al sportivilor de lot olimpic şi al antrenorilor lor nu a putut fi stopat, lucru care s-a văzut mai ales la lotul masculin. Pe final de an, prin realizarea deosebită a Serafimei Moscalu, care a obţinut bronz la cel mai important Grand Slam al anului, cel din Japonia, lotul feminin să zicem că anunţă un mic reviriment. La nivel de loturi inferioare, ca vârstă mă refer, la tineret şi juniori, a fost un an mai bun decât precedentul. S-au consolidat în categorie nişte sportivi care deja anul viitor îi putem introduce în firul de competiţii internaţionale şi să demarăm activitatea de consolidare şi calificare a lor la Jocurile Olimpice de la Los Angeles 2028. Aici am motive de satisfacţie. Per total un motiv de mulţumire ar fi activitatea juniorilor şi a celor de la tineret”, a declarat Guşă pentru AGERPRES.
Oficialul FRJ a precizat că în 2023 federaţia a avut de suferit din punct de vedere financiar, din cauza unor probleme survenite în relaţia cu fostul Minister al Sportului: „Federaţia Română de Judo a suferit în planul organizării activităţii din pricina bulversării nemaiîntâlnite de mine de către fostul ministru Eduard Novak, tip asupra căruia abia în 2024 va porni tăvălugul cercetărilor şi anchetărilor legat de dezastrele pe care le-a generat. Noi am avut o problemă legată de finanţare, am rezolvat-o din alte fonduri private, o problemă legată de clasificare şi coordonare în interiorul fostului Minister al Sportului din cauza unei vendete personale”.
Întrebat de ce există diferenţă între rezultatele obţinute la juniori şi tineret şi cele de la seniori, Guşă a semnalat două probleme.
„Sunt două probleme extrem de clare în sensul ăsta. Problema mentalităţii şi a spiritului de competiţie scăzute la sportivii români în general, la judoka în special. Vedem şi cazurile recente ale handbalistelor sau al lui David Popovici, nu mai vorbesc despre Simona Halep sau despre scrimeri. Avem această problemă noi, românii, şi în judo se manifestă la fel. Şi o a doua problemă este inexistenţa unui corp de antrenori suficient de bine pregătit pentru marea performanţă la seniori. Avem rezultate la copii, la juniori, la cadeţi, la tineret. La seniori treaba este diferită, competiţia este totală, mizele sunt mult mai importante şi nu avem încă oamenii potriviţi care să conjuge talentul sportivilor cu responsabilitatea de adult, presiunea psihologică inerentă unor mari competiţii, ceea ce înseamnă că mai trebuie să formăm sau să căutăm. Acestea sunt cele două mari motive ale acestei ruperi care nu se întâmplă în cazul altor ţări. Nu s-a întâmplat nici în România până în urmă cu mai mulţi ani”, a adăugat Cozmin Guşă.
Preşedintele Federaţiei Române de Judo a adus în atenţie şi problemele legate de arbitraj la competiţiile internaţionale, dar şi de imposibilitatea de a organiza astfel de concursuri în România.
„Problemele întâmpinate în 2023 nu au mai fost la fel ca acelea din 2022 la nivelul competiţiilor internaţionale, când s-a remarcat o anumită presiune nepermisă şi nefirească din partea corpului de arbitraj la adresa unor judoka români. Şi ea venea din vendeta prost înţeleasă dintre mine şi Marius Vizer. Din fericire, în 2023 acest lucru nu s-a mai întâmplat. Suferim o anumită persecuţie din partea forumului internaţional, în sensul că deşi eram cel mai bine cotaţi din Europa în organizarea de competiţii, tot din presiunile lui Marius Vizer, României nu i se mai alocă competiţii internaţionale. Cei de la forul european ar vrea să facă asta, numai că le e frică de răzbunarea lui Marius Vizer şi atunci, deocamdată nici pentru 2023, dar nici pentru 2024, nu avem alocate competiţii internaţionale, care sunt benefice pentru judo, pentru că pot participa mai mulţi sportivi români şi există un schimb de experienţă în stagiile de pregătire. Să sperăm că noul an îl va face pe fostul nostru concetăţean Marius Vizer să înţeleagă că nu aşa este lupta sportivă şi că nu poate să îşi persecute foştii colegi din ţara care l-a ajutat să promoveze în această funcţie de la nivel internaţional. Nu a existat nicio ceartă între noi. A fost o neînţelegere care nu are legătură cu sportul pe care el a transferat-o în domeniul sportului. Sigur că eu am mai discutat cu el chiar în momentele în care făcea campanie pe faţă pentru contracandidatul meu la şefia FRJ şi i-am spus că nu e bine. Am râs atunci, pentru că aveam totuşi o relaţie de 25 de ani, dar după aia nu am mai fost posibil, pentru că el fiind supărat că a pierdut competiţia în România, pur şi simplu a blocat numerele de telefon, aşa că nu are rost să fac eforturi când degeaba bat la uşă şi oricum nu sar gardul niciodată”, a afirmat Guşă.
Principalul obiectiv al federaţiei în 2024 este calificarea a 4-5 sportivi la Jocurile Olimpice de la Paris: „Primele obiective pentru 2024 sunt şi obiectivele cu care suntem datori românilor, dar şi Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, care a fost alături de judo, şi remarc activitatea bună a lui Mihai Covaliu şi a echipei lui, şi anume să calificăm sportivi la Jocurile Olimpice. Suntem în curs de calificare în acest moment cu cinci sportivi, sunt la limită. Cinci este o cifră foarte bună, patru este o cifră bună. Vorbesc despre categoriile 73, 90 şi 100 de kg, la băieţi, respectiv, 63 şi 70 de kg la fete”.
Cozmin Guşă consideră că Serafima Moscalu şi Alex Creţ ar avea cele mai multe şanse în ceea ce priveşte obţinerea unor medalii la întrecerea supremă de anul viitor.
„Acum eu pot spune că medalia Serafimei Moscalu de la Tokyo o îndreptăţeşte să spere la o medalie la Jocurile Olimpice. Pentru cei care nu sunt familiarizaţi, le spun că la Grand Slam-uri participarea este chiar mai prestigioasă decât la Jocurile Olimpice, unde participă doar un singur sportiv pe ţară, şi lasă pe dinafară alţi sportivi valoroşi. Iar, Alex Creţ a obţinut medalia de argint anul acesta în Turcia, tot cu participare prestigioasă. Deci avem două posibilităţi de medalie, depinde de disponibilitatea lor şi de felul în care antrenorii vor şti să îi pregătească pentru competiţia de la Paris”, a spus Guşă.
În ceea ce priveşte cei mai valoroşi judoka români în 2023, Guşă i-a nominalizat pe Serafima Moscalu şi Bogdan Petre.
„Probabil că pe primul loc, ca evoluţie, ca şi constanţă, ar fi Petre Bogdan, juniorul, care, în ciuda faptului că a fost accidentat, prin felul în care a revenit şi a luat medalie, îl recomandă ca fiind cel mai bun la masculin. Iar la feminin, Serafima Moscalu, şi ea chinuită de ceva accidentări la începutul anului, a avut o evoluţie constant bună, cu medalii la competiţii internaţionale. Nu a reuşit din păcate să confirme la competiţiile de obiectiv, la Europene, dar în mod indubitabil Serafima Moscalu a fost judoka numărul unu la feminin, şi Bogdan Petre, la masculin”, a mai spus preşedintele FRJ.
La Campionatele Europene de judo Under-23 de la Potsdam (Germania), sportiva de origine cubaneză Amanda Zuaznabar Torres a câştigat medalia de bronz la cat. 63 kg, după ce a învins-o în meciul decisiv pe Florentina Ivănescu, într-un duel românesc. Bilanţul României a fost completat de medaliile de bronz obţinute de Alex Creţ (cat. 90 kg) şi Darius Georgescu (cat. +100 kg).
Bogdan Petre a adus singura medalie a delegaţiei României la Campionatele Europene de judo pentru juniori de la Haga (Olanda), la cat. 100 kg.
România a obţinut două medalii de aur la judo la Festivalul Olimpic al Tineretului European pentru sporturile de vară de la Maribor (Slovenia), prin Tudor Ilie Moşoi (cat. 60 kg) şi David Gliga (cat. 73 kg).
La Jocurile Francofoniei de la Kinshasa (Republica Democratică Congo), bilanţul la judo a fost de o medalie de aur, cucerită de Alexandru Sibişan (cat. 90 kg), trei de argint, câştigate de Alexandru Matei (cat. 60 kg), Florina Bădiceanu (cat. 52 kg), Eduard Şerban (cat. 100 kg), şi una de bronz, obţinută de Lucian Laris Borş-Dumitrescu (cat. 66 kg).
Românii au reuşit patru clasări pe podium la turnee Grand Slam, argint prin Alex Creţ (90 kg) la Antalya şi bronz prin Florentina Ivănescu (cat. 63 kg) la Taşkent şi Serafima Moscalu (cat. 70 kg) la Tokyo.
Românii au cucerit două medalii de aur la turneele Open European, prin Mircea Croitoru (cat. +100 kg) la Varşovia şi Asley Gonzalez (cat. 100 kg) la Roma, Croitoru a luat şi un argint la Sarajevo, în timp ce Amanda Zuaznabar-Torres (cat. 63 kg) a cucerit medalia de bronz la Sarajevo.
De asemenea, Alexandru Matei a câştigat medalia de aur (cat. 60 kg) la Cupa Europeană de la Malaga (Spania).
Alina Zaharia şi Alina Cheru au cucerit medaliile de aur în proba de Ju No Kata la Campionatele Europene de judo kata de la Podcetrtek (Slovenia), după care au luat bronz la Campionatele Mondiale de la Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite).
