Pe imaginea tridimensională, care seamănă cu o hartă, ''observăm că variata Omicron prezintă mult mai multe mutaţii decât varianta Delta (care la rândul ei prezintă un mare număr de mutaţii), concentrate preponderent într-o zonă a proteinei care interacţionează cu celulele umane'', explică echipa de cercetători.
''Aceasta nu înseamnă automat că aceste variaţii sunt mai periculoase, ci pur şi simplu că virusul s-a adaptat din nou speciei umane generând o altă variantă'', aşadar ''alte studii ne vor spune dacă această adaptare este neutră, mai puţin periculoasă ori mai periculoasă'', precizează cercetătorii italieni.
Echipa spitalului Bambino Gesu s-a axat în cercetarea sa asupra studierii mutaţiilor la nivelul structurii tridimensionale a proteinei spike. Această proteină, care este partea virusului studiată cu cea mai mare atenţie, este responsabilă cu recunoaşterea receptorului uman şi cu pătrunderea virusului în interiorul celulelor, iar vaccinurile şi anticorpii monoclonali acţionează asupra acestei proteine.
Imaginea a fost realizată pe baza studierii secvenţelor acestei noi variante primite în special din Botswana, Africa de Sud şi Hong Kong, primele locuri unde Omicron a fost descoperită.
''Această imagine, ce reprezintă oarecum harta tuturor variaţiilor, descrie mutaţiile Omicron, dar fără să le definească rolul'', precizează profesoara de microbiologie Claudia Alteri, membră a respectivei echipe de cercetare. ''De acum înainte este important să definim, prin experimente de laborator, dacă combinaţia acestor mutaţii poate avea un impact asupra transmiterii virusului sau asupra eficacităţii vaccinurilor, de exemplu'', concluzionează ea.
