Dacă în urmă cu două zile declara, sfidător, “Până nu mă ucideți, nu vor fi alte alegeri în Belarus!”, președintele Alexander Lukașenko a dat primele semne că e dispus să renunțe la putere.
Acesta a coborât printre oameni pentru prima oară de la declanșarea protestelor. A mers în vizită la o uzină din Minsk, unde a intrat în polemici cu muncitorii și a fost huiduit de aceștia.
Una din cele mai puternice voci este cea a Mariei Kolesnikova, șefa de campanie a liderei Opoziției din alegeri. Kolesnikova este printre puținii oameni care nu au fost reținuți în timpul protestelor și spune că oamenii nu vor ceda pană când Lukașenko nu va demisiona.
"Timp de 26 de ani autoritățile ne-au umilit. Vă mulțumesc că nu vă este teamă. Nu suntem oameni mici, suntem o națiune", a declarat Maria Kolesnikova.
În tot acest timp, continuă să apară tot mai multe voci împotriva actualului președinte. Ambasadorul Belarusului în Slovacia, unul dintre cei mai vechi și mai apreciați diplomați ai țării, a anunțat că susține protestele pașnice din ultima săptămână.
Rușii chiar au declarat că vor trimite trupe să liniștească apele la Mink. Însă acest lucru ar putea fi cu două tăișuri.
"Protestele din Belarus nu sunt pro Uniunea Europeană, pro Nato sau anti-Rusia. Sunt proteste împotriva lui Lukașenko. În cazul în care Rusia ar interveni, ar putea urma ceva consecințe. Oamenii din Belarus s-ar putea întoarce împotriva Rusiei", a afirmat Sarah Rainsford, corespondent BBC.
Grevele au cuprins şi televiziunea naţională, care a difuzat imagini cu redacţia goală, în timp ce jurnaliştii au ieşit în stradă pentru a denunţa cenzura şi fraudarea alegerilor.
