Această reuniune a Consiliului European are loc după cel de al 24-lea summit UE-Ucraina din 3 februarie, primul de acest gen care a avut loc după izbucnirea războiului din Rusia şi de când UE a acordat Ucrainei statutul de ţară candidată, în iunie 2022.
Un subiect central pe agenda reuniunii extraordinare din 9-10 februarie este migraţia. În acest sens, Consiliul European va evalua punerea în aplicare a concluziilor sale anterioare privind o abordare cuprinzătoare a migraţiei în conformitate cu principiile şi valorile UE, cu accent pe controlul eficient al frontierelor externe, pe acţiunea externă sporită şi pe aspectele interne.
La 7 februarie 2023, opt state membre ale Uniunii Europene (Austria, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Grecia, Malta, Slovacia) au cerut, înaintea summitului UE din 9-10 februarie, suplimentarea din fonduri UE a măsurilor de protecţie a frontierelor externe ale Uniunii, accelerarea returnărilor şi noi acorduri în materie cu ţări terţe, conform relatării agenţiei austriece APA, din 7 februarie.
Scrisoarea, adresată şefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintelui Consiliului UE, Charles Michel, a fost iniţiată de prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, şi semnată de omologii săi austriac Karl Nehammer, grec Kyriakos Mitsotakis, leton Krisjanis Karins, slovac Eduard Heger, maltez Robert Abela, eston Kaja Kallas şi de preşedintele lituanian Gitanas Nauseda.
"În opinia noastră, actualul sistem de azil este defect şi foloseşte în primul rând traficanţilor cinici, care profită de pe urma nefericirii femeilor, bărbaţilor şi copiilor. Unele state membre au la fel de multe sosiri şi cereri (de azil) ca şi în timpul crizei migraţiei în 2015 şi 2016. Autorităţile naţionale şi locale au dificultăţi în a face faţă afluxului. Situaţia este profund îngrijorătoare şi necesită atenţie politică şi măsuri concrete urgente", afirmă semnatarii scrisorii, citaţi de APA, la 7 februarie.
În ceea ce priveşte agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, liderii Uniunii vor pune în discuţie evoluţiile recente în ceea ce priveşte războiul din Ucraina şi sprijinul Uniunii pentru acest stat.
Uniunea Europeană a alocat, sub formă de ajutor umanitar, 523 de milioane de euro sub formă de asistenţă umanitară, pentru a ajuta civilii afectaţi de războiul din Ucraina. Această sumă include 485 de milioane de euro pentru Ucraina şi 38 de milioane de euro pentru Republica Moldova. De asemenea, statele membre ale UE au mobilizat singure aproape 1,07 miliarde de euro. De asemenea, asistenţa acordată prin intermediul mecanismului de protecţie civilă al UE se ridică la peste 516 milioane de euro. Pe tot parcursul anului 2022, Uniunea a pus la dispoziţie asistenţă macrofinanciară în valoare de 7,2 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi şi granturi. În decembrie 2022, Consiliul a adoptat un pachet legislativ care va permite UE să ajute financiar Ucraina pe parcursul anului 2023 cu 18 miliarde de euro, mai notează site-ul Consiliului.
Referitor la situaţia economică din UE, ţinând seama de noua realitate geopolitică, liderii UE vor discuta la Consiliul European despre cum să asigure pe termen lung competitivitatea, prosperitatea şi rolul UE pe scena mondială. În acest sens, ei vor discuta, de asemenea, despre modalităţile de valorificare a întregului potenţial al pieţei unice a UE, care a stat la baza prosperităţii Europei de la crearea sa în urmă cu 30 de ani. Pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă industriile UE, la reuniune se va trece în revistă un set de măsuri care ar putea ajuta pe termen scurt.
***
Anterioara reuniune a Consiliului European a fost una ordinară şi a avut loc la 15 decembrie 2022. Şefii de stat şi de guverne din UE au adoptat atunci concluzii privind Ucraina/Rusia, energia şi economia, securitatea şi apărarea, vecinătatea sudică, relaţiile transatlantice şi alte subiecte referitoare la Croaţia, Bosnia şi Herţegovina şi Iran.
***
Consiliul European a fost creat în decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul UE. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fără să fie una dintre instituţiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine una dintre cele şapte instituţii ale UE. Astfel, Consiliul defineşte orientarea politică generală a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii.
Consiliul European stabileşte agenda politică, în mod tradiţional prin intermediul "concluziilor" adoptate în cadrul reuniunilor, care identifică subiectele de interes şi măsurile care urmează să fie luate. În cadrul fiecărei reuniuni a Consiliului European sunt adoptate concluzii de către această instituţie.
Din Consiliul European fac parte şefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene. Deciziile în cadrul instituţiei sunt adoptate, în general, prin consens. În anumite situaţii menţionate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în unanimitate sau cu majoritate calificată.
Pe lângă reuniunile formale, Consiliul European desfăşoară şi reuniuni informale sau extraordinare ale şefilor de stat sau de guvern. De obicei, în urma acestor reuniuni, liderii adoptă mai degrabă o declaraţie decât concluzii oficiale.
