UPDATE: Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale, a declarat, după ședința în care s-a constatat existența conflictului de interese între puterile statului, că dacă DNA ar fi investigat o posibilă săvârșirea a unei infracțiuni prin elaborarea OUG 13, atunci nu s-ar mai fi ajuns la o astfel de decizie din partea judecătorilor constituționali.
"Considerăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului și s-au perturbat și relațiile care trebuie să existe între cele trei autorități — judecătorească, executivă și legislativă. Toate aceste lucruri s-au făcut în timpul procesului legislativ, ordonanța era trimisă Parlamentului. Există conflict juridic între autorități atunci când o putere arogă competențe care revin alteia. Există, de asemenea, un conflict atunci când între acele autorități există divergențe cu privire la întinderea atribuțiilor fiecărei. Dacă s-ar fi limitat doar să verifice dacă s-a săvârșit o infracțiune, atunci lucrurile ar fi mers normal. Parchetul anticorupție, însă, a început o acțiune care s-a marcat prin descinderi la Ministerul Justiției, audieri, în legătură cu felul în care a fost adoptat un act normativ", a susținut Dorneanu.
UPDATE: La finalul ședinței CCR, Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat că o decizie favorabilă a CCR ar dezlega problema separației puterilor în stat.
Curtea Constituţională (CCR) dezbate, luni, sesizarea privind un posibil conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi DNA, depusă în urmă cu aproximativ trei săptămâni de către preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Este vorba de anchetarea mai multor membri din Guvernul Grindeanu de către procurorii DNA în cazul adoptării celebrei Ordonanțe 13.
"O decizie favorabilă ar fi o decizie care ar dezlega o problemă de principiu, care rezultă din separația puterilor, și anume că procurorul anchetează fapte infracționale și nu poate ancheta oportunitatea, legalitatea și constituționalitatea unui act. Dacă Guvernul adoptă un act juridic, procurorul nu poate să ancheteze nici oportunitatea, nici ilegalitatea, nici constituționalitatea. Oportunitatea este cenzurată de către Parlament, legalitatea este verficată de judecătorul de contencios-administrativ, iar constituționalitatea de către judecătorul constituțional. Ca să ajungă la judecător, înseamnă că actul normativ a fost adoptat și cineva îl critică și spune că i-a vătămat un drept, un interes legitim, iar judecătorul de contencios-administrativ suspendă actul dacă este nelegal. Orice lege se anulează după ce a fost adoptată, că altfel nu ai avea ce să anulezi", a susținut Tudorel Toader.
Totodată, potrivit acestuia, în cazul unei decizii favorabile a CCR, prin care se constată existența conflictului de natură constituțională, procurorul care anchetează elaborarea OUG 13 va fi obligat să respecte hotărârea Curții Constituționale.
"Eu astăzi am pledat la Curte despre un principiu al statului de drept, despre separația puterilor, despre separația competențelor procurorului de competențele Guvernului. Dacă va fi o decizie favorabilă, care să constate existența conflictului, atunci decizia din momentul în care se publică își produce pe deplin efectele. Deciziile CCR sunt general obligatorii, și pentru Guvern și pentru procuror. Nu mă întrebați pe min ce va face procurorul în ipoteza unei decizii favorabile. Orice anchetă penală este la latitudinea organelor de urmărire penală. Orice decizie a CCR are putere față de toată lumea, de toate autoritățile și fiecare în parte suntem obligați să o respectăm. Dacă va fi o decizie favorabilă, procurorul va fi obligat să o respecte", a conchis ministrul Justiției.
Curtea Constituţională (CCR) dezbate, luni, sesizarea privind un posibil conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi DNA, depusă în urmă cu aproximativ trei săptămâni de către preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care susţine că anchetarea de către procurorii anticorupţie a modului în care a fost elaborată OUG 13 este o încălcare a puterii executive de către puterea judecătorească.
La ședința CCR programată să înceapă la ora 12 participă și noul ministru al Justiției. Este pentru prima oară când ministrul Justitiei vine la CCR ca reprezentant al Guvernului.
Mai mulți membri ai Executivului au fost audiați la DNA în cazul Ordonanței 13. Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a fost audiat marţi de procurorii DNA în dosarul privind adoptarea OUG 13 de modificare a codurilor penale, abrogată ulterior printr-o altă ordonanţă de urgenţă. Meleşcanu a stat la sediul DNA timp de o oră şi jumătate.
În cursul zilei de luni, ministrul Carmen Dan a fost audiată aproximativ o oră şi jumătate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care i-au solicitat informaţii, în calitate de martor, legate de aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 13, în dosarul deschis după denunţul formulat în 24 ianuarie de membri ai asociaţiei "Iniţiativa România".
Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a declarat săptămâna trecută că în ancheta începută în urma unei plângeri privind OUG 13 nu este vizată oportunitatea adoptării actului normativ, ci sunt verificate aspecte de legalitate şi cele care ţin de încălcare legislaţiei penale privind infracţiuni din competenţa DNA.
Întrebată cum comentează afirmaţiile că ancheta Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) privind OUG 13 reprezintă o imixtiune în activitatea Guvernului, Codruţa Kovesi a spus:
"Nu comentez aceste declaraţii, pot să vă spun că noi am primit o plângere care îndeplinea condiţiile pregăzute de lege, a fost înregistrată, facem cercetări aşa cum se fac în dosarele penale cu care suntem învestiţi, există precedente judiciare". Codruţa Kovesi a precizat că acest dosar nu are legătură cu oportunitatea adoptării actelor normative. "Ce pot să spun cu certitudine, noi nu verificăm oportunitatea adoptării unui act normativ, noi verificăm doar aspecte de legalitate şi aspecte care ţin de încălcare legislaţiei penale, în speţă cea de încălcare a legislaţiei care ne este dată nouă în competenţă, deci noi investigăm doar infracţiuni pe competenţa DNA", a adăugat Codruţa Kovesi.
"Conflictul juridic de natură constituţională pe care preşedintele Senatului îl aduce în atenţia Curţii Constituţionale a României a fost generat de demersurile procurorilor din cadrul DNA, constând în anchetarea circumstanţelor în care a fost elaborat proiectul de ordonanţă de urgenţă al Guvernului referitor la modificarea şi completarea Codului penal, respectiv a Codului de procedură penală, fapt care a creat blocaje instituţionale", se arată într-un comunicat de presă transmis de Senat.
Potrivit sursei citate, Tăriceanu susţine că OUG 13 abordează o temă de politică penală a statului român, "ori, măsurile de politică penală se află în competenţa exclusivă a Parlamentului şi a Guvernului, alte autorităţi publice, inclusiv autoritatea judecătorească, pot exprima puncte de vedere în această materie, pot şi trebuie să fie consultate, dar nu pot avea putere de interferenţă, de amestec discreţionar, inclusiv de urmărire penală, nici a structurilor Parlamentului, nici a structurilor Guvernului, se menţionează în sesizarea trimisă Curtea Constituţională a României".
"Preşedintele Senatului consideră că, procedând la anchetarea oportunităţii, circumstanţelor şi împrejurărilor elaborării proiectului de act normativ, reprezentanţii Ministerului Public au uzurpat unele dintre competenţele Guvernului, prin Ministerul de Justiţie, fapt care a condus la apariţia prezentului conflict juridic de natură constituţională, în sensul deciziilor CCR", se mai arată în comunicatul transmis de Senat.
De asemenea, Tăriceanu cere Curţii Constituţionale să statueze că organele de urmărire penală nu pot ancheta oportunitatea elaborării unor acte normative.
