„Oare ce s-ar fi ales de Romania daca planul lui Ceausescu de la Congresul al XIV lea pentru cincinalul 1991-1995 si perspectiva pentru 2000-2010 s-ar fi aplicat? O lectura a acestui document aflat pe site-ul CNSAS poate parea periculoasa pentru multi romani. Dar am gasit niste asemanari extrem de interesante cu ce se intampla azi. În mod sigur nostalgicii vor spune ca era mai bine atunci. Nu era! (...)
Discuțiile de atunci sunt de actualitate. Cu agricultura, dezvoltarea sistemului de irigații, spunea ca trebuie investit in calea ferata, in zona maritimă. Românii au dus-o îngrozitor atunci, pentru a plăti datoria de 10 miliarde (dolari, n.r.)”, a afirmat Anca Alexandrescu, la Culisele statului paralel.
„Cele 10 miliarde pe care noi le-am luat de la FMI. Datoria de 10 mild de dolari contractata de statul roman ca o finantare pentru industrializarea României. Cum a făcut poporul român foamea pentru 10 miliarde de dolari? Atunci aveau altă valoare. Pretul petrolului atunci era 10 dolari, acum o medie de 100. Deci vorbim de 100 de miliarde acum, cred că mai mult.
Aceste 10 miliarde de dolari si ambitia personală a lui Nicolae Ceaușescu de a plati datoriile... Pentru ca FMI i-a spus ca trebuie să respecți drepturile omului in România. Ceea ce evident că în sistemul comunist nu exista conceptul de drepturile omului. Și atunci, Nicolae Ceaușescu, ca să nu mai aibă această legătură cu FMI si presiuneacare venea, a zis rezolva problema, vă plătim in devans inainte și ma lasati in pace”, a relatat profesorul Sabin Drăgulin.
Analistul politic Dorin Iacob a precizat că „asta era fața politică. (...) FMI venea și punea condiții, ce fel de investiții și industrializare să se faca, să nu se facă. De aici a fost o chestie. E o față politica, reala. Exact cum se întâmplă acum. Îți dau bani, iti dau PNRR, dar îți spun ce sa faci. Mai am si un agarici care uita de irigații... Totdeauna era un tandem intre FMI si Banca Mondială și făceau expertize, a fost o intruziune ce sa faci si ce sa nu faci economic”.
„Datorita ideologiei comuniste, care spunea clar ca trebuie sa introducem dictatura proletariatului, si au introdus in 48 omorând 800 de mii de oameni, trimitand prin puscarii, distrugand elitele, din 64. Care sa conducă România, intelectulii, taranimea nu contau. In 48 nu aveam proletariat, ci taranime, considerata clasa retrograda, motiv pentru care s-au umplut inchisorile de tarani care nu au vrut colectivizarea”, a adăugat profesorul Sabin Drăgulin.
„În mod categoric si nu exista dubii, era foarte rău atunci, cei care am trait atunci stim. (...)
Atunci exista un proiect de tara asa cum era, foarte prost gandit. Dar a fost facut de specialisti, noi nu mai avem specialisti. Ma deranjeaza ca nu mai avem un proiect de tara, nu mai sunt specialisti. Exista acest curent neomarxist, am regasit foarte multe din ideile care ni se impun chiar de la Bruxelles. Asa cum se exprimau ei, in stilul... (de atunci - n.r.)”, a comentat Anca Alexandrescu.
„A fost o singura perioada in istoria umanităti în care acest decalaj intre bogați și săraci s-a diminuat și a fost nevoie de două războaie mondiale. După al Doilea Război Mondial, când s-a ajuns la un compromis între capital și muncă, să recunoaște aici că și presiunea din partea comunistă a ajuns la realizarea acestui compromis. Spunea următorul lucru: reducem nivelul de profit al capitalului și il introducem prin intermediul statului în acțiuni cu caracter social. Și așa s-a putut sa se realizeze...”, a explicat Sabin Drăgulin.
„De ce nu se poate acum? In pandemie marile companii farmaceutice au facut profituri uriase, in razboi, companiile energetice fac profituri uriase. Noi involuam, in loc sa evoluam”, a subliniat Anca Alexandrescu.
„Cei care muncesc cumpără si consumă. Corporațiile astea au o mare masă de populatie din care se desprind si specialisti, si tarani. Ei sunt cei care muncesc. Nu vreau sa fac apologia modelului chinez sau comunist, nici vorba. Dar, intr-adevar, trebuie gasit de guverne un echilibru. Daca nu ai avea actiunea antreprenoriala, miscarea oamenilor de afaceri, si in corporatii, o dinamica a dezvoltarii nu ar exista. Dar si ei, daca nu ar avea populația din care sa si recruteze, pe cel care munceste, cumparatorul, nici profitul nu ar fi. (...) FMI a dat bani . S-a intalnit cu partidul comunist, dar si cu specialisti si cu programe”, a argumentat analistul politic Dorin Iacob.
„1991 e momentul caderii, prăbușirii URSS, disparitia bipolarismului, cele două mari puteri SUA si Rusia, apariția unipolarismului, a produs fenomenul globalizarii, care a venit dupa sine cu o noua conceptie teoretica si ideologica - neoliberalismul. (...) Reglementatorul la nivel mondial trebuie sa fie mecanismul pietei, nu drepturile munictorului, profesorului, medicului etc. Nu, piata. Care e principalul impediment? Trebuie sa avem o miscare a fortei de munca la nivel global, ca sa permite concurenta pe piata de munca, va aduce cresteri, in teorie, si va permite capitalurilor sa plece din tarile mai industrializate către cele mai putin bogate. Dar trebuie sa distrugem coceptul de piata nationala si de granita economica. Si atunci, UE a spus desfiintam granitele, intriducelm reguli comune, politici comune pentru a realiza acest proiect. Dar, surpriza dupa 30 de ani. Ne trezim ca e adevarat ca au plecat capitoaluril dar s-au dusi in China, deci marile capitaluri nu au adus la un nivel de trai pe cei din Europa de Est pentu ca nu s-a investit asa cum ar fi trebuit, pentru ca au preferat sa mearga pe piata chineza comunista unde forta de mucna e platita cu 50 de dolari. Aici avem un cod al muncii. Totul a condus inevitabil la corporatiile care au devenit mai puternice, li s-a permis in virtutea acestei ideologii. Si corporațiile au inceput sa inlocuiasca statele.
În aceasta filozofie in care noi traim, nu mai avem mecanismele pentru un fel de protectionism, pentru ca nu se mai poate, ca inclacam toate reglementarile Bruxelles. Multinationalele isi impun interesele prin intermediul functionarilro de la Bruxelles si din guvernele nationale si impun propriile politici fiscale si se substituie guvernantei nationale. Asta se intampla mai profund in unele tari, mai putin in altele. Noi fiind un stat slab, cu structuri din comunism, evident ca avem structuri slabe , cat si oameni supusi fenomenului de imbogatire”, a explicat profesorul Sabin Drăgulin.
„Structurile de acum sunt venite din comunism? (...) In anii 90, bajbaiam intre URSS primii doi ani si SUA si alte vointe mai imperiale. Dar oamenii ăia veniti din comunism au fost mai buni, nu erau needucati, si incet, incet, fiecare generatie la rand s-a stricat si mai mult. N-are rost sa dam vina pe comunism”, a concluzionat Dorin Iacob, la Culisele statului paralel.
