Comisia Europeană discută miercuri, 16 noiembrie, în Colegiul Comisarilor, o decizie privind propunerea de extindere a Spaţiului Schengen, în ședința sa săptămânală.
Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Comisiei, francezul Eric Mamer.
Tomorrow\"s @EU_Commission College will decide on the proposal of enlarging the benefits of Schengen area to 🇷🇴🇧🇬🇭🇷 pic.twitter.com/ex5KEyLEGO
— Eric Mamer (@MamerEric) November 15, 2022
Documentul pregătit de Comisie se bazează pe raportul misiunilor recente voluntare de evaluare. Comunicarea Comisiei Europene de miercuri, 16 noiembrie, privind extinderea spațiului Schengen va fi prezentată ulterior de comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, într-o conferință de presă.
Comunicarea Comisiei Europene este adoptată în contextul în care Consiliul Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, ce reunește miniștrii de resort din statele membre, va avea pe agenda reuniunii din 8-9 decembrie aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul de liberă circulație - Schengen.
Preşedinţia cehă a Consiliului UE a anunțat deja că doreşte ca cele trei ţări să adere la Schengen împreună şi a înscris subiectul pe agenda ședinței. Votul final privind aderarea României, Croației, Bulgariei aparține Consiliului UE trebuie să fie unanim și este așteptat pe 9 decembrie.
În ceea ce privește aderarea României la Schengen au apărut primele opoziții din partea Olandei și a Suediei. Olanda pune sub semnul întrebării pregătirea Bulgariei şi României pentru intrarea în pațiul de liberă circulație. Oficial, niciun membru Schengen nu a anunțat până în prezent că s-ar opune prin veto aderării Croației.
Comisia Europeană și Parlamentul European, pro-aderarea României la Schengen
România și Bulgaria, țări care îndeplinesc criteriile tehnice din anul 2011, se bucură de susținerea Comisiei Europene și a Parlamentului European, însă nu și a tuturor statelor membre.
România are undă verde de la Bruxelles, mai ales că țara noastră a primit luna trecută vizita unei misiuni de evaluare și verificare a experților Comisiei Europene și statelor membre. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat atunci că raportul experților este unul „pozitiv”.
„Concluziile foarte bune ale recentei misiuni de evaluare ne aduc mai aproape de îndeplinirea obiectivului de aderare la Schengen”, a declarat premierul Nicolae Ciucă, pe 26 octombrie, aflat în vizită la Bruxelles, după discuțiile cu șefa Comisiei Europene - Ursula von der Leyen.
Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind avizul favorabil al aderării României și Bulgariei în Schengen, pe 18 octombrie, cu o largă majoritate. Rezoluția de pre-aderare la Schengen a fost votată în Parlamentul European cu 547 de voturi pentru și 49 împotrivă. Rezoluția a fost adoptată după ce reprezentanții principalelor grupuri politice din Parlamentul European – PPE, S&D și Renew Europe – au solicitat aderarea cât mai curând posibilă a României și a Bulgariei la Schengen, precum și a Croației.
Rezoluția non-legislativă, cu rol de declarație politică, despre aderarea României și Bulgariei la Schengen, au propus Consiliului UE adoptarea acesteia. Parlamentarii europeni au recomandat Consiliului să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia sa privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România până la sfârşitul anului 2022. Astfel ca măsurile să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023.
Olanda și Suedia, împotriva aderării României la Schengen
Olanda a votat în Parlament , Olanda manifestând rezervă, iar guvernul suedez întâmpinând în prezent o rezistență din partea opoziției din Parlament, în contextul în care executivul de la Stockholm este unul cu susținere minoritară în legislativ.
Parlamentul Olandei a votat pe 20 octombrie o rezoluție prin care solicită guvernului lui Mark Rutte să nu ia “măsuri ireversibile” până nu examinează modul în care România supraveghează frontierele externe. În Rezoluție se stipulează că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
Potrivit documentului, „constatând că, în decursul anilor guvernul olandez a votat împotriva aderării României și Bulgariei în spațiul Schengen legat de corupția persistentă și cu problemele continue cu crimă organizată în ambele țări; întrucât corupția și problemele legate de crima organizată în interiorul unei țări Schengen pot cauza probleme majore pentru funcționarea sistemului de control al frontierelor și a sistemului de supraveghere a frontierelor din țara respectivă, prezentând astfel riscuri de securitate pentru Țările de Jos și pentru întregul spațiu Schengen și luând în considerare că încă sunt în curs de desfășurare misiuni de investigare a modului de funcționare a statului de drept, corupția și crima organizată în România și Bulgaria, se solicită guvernului să asigure o examinare mai aprofundată a supravegherii frontierelor României și Bulgariei, pornind de la premisa că Țările de Jos analizează cu strictețe și corectitudine funcționarea statului de drept și scăderea corupției și a criminalității organizate în ambele țări, iar până atunci să nu ia măsuri ireversibile”.
În plus, premierul Mark Rutte a declarat după adoptarea Rezoluției că „nu avem nimic de principiu împotriva aderării Bulgariei sau României la Schengen. Când sunt gata, se pot alătura. (...) În prezent, lipsesc (evaluările privind) Sistemul de Informații Schengen și modul în care sunt tratate returnările. Am discutat pe larg despre aceste aspecte cu Klaus Iohannis. (...) În plus, ne vom uita la ceea ce reiese din evaluarea MCV și împreună vom lua inițiativa față de Comisie în a spune: haideți să completăm rapid această misiune. Dacă acele rezultate arată că sunt pregătiți, atunci pot adera. Țările de Jos nu se vor opune, dar atunci (țările care aderă) trebuie să fie și stricte, corecte și angajate”.
Suedia se opune extinderii Spațiului Schengen. Presa scandinavă a anunțat că Parlamentul Suediei se opune intrării României în Schengen. Guvernul minoritar de la Stockholm nu are sprijin în Parlament și atât social-democrații cât și democrații suedezi resping ideea extinderii. La reuniunea Comisiei pentu Justiție din 10 noiembrie a fost respinsă propunerea Guvernului de la Stockholm, potrivit căreia Suedia ar trebui să dea undă verde extinderii Schengen, adică a admiterii României, Bulgariei și Croației.
„Când vine vorba de Bulgaria și România, Suedia se confruntă în prezent cu probleme generalizate cu cetățeni din aceste țări care abuzează de Directiva privind mobilitatea existentă, ceea ce pune în discuție ordinea publică din Suedia”, potrivit presei suedeze, care-l citează pe Adam Marttinen, membru SD al Comisiei pentru justiție.
Pașii ce urmează pentru aderarea României în Schengen
O decizie finală privind aderarea Croației, României și Bulgariei la Schengen ar urma să fie luată la Consiliul JAI din 8-9 decembrie 2022 de la Bruxelles.
Votul pentru aderarea de noi state la Spaţiul Schengen trebuie să fie unanim.
Spațiul Schengen fără controale la frontierele interne include 26 de state europene. Este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
