„Onorăm, astăzi, memoria tuturor victimelor Holocaustului împotriva romilor, unul dintre cele mai întunecate capitole din istoria umanităţii. În urmă cu 78 de ani, pe 2 august 1944, în camerele de gazare de la Auschwitz, regimul nazist se năpustea, barbar, asupra câtorva mii de etnici roma şi sinti. În acelaşi timp, ne amintim, cu profund respect şi compasiune, de drama celor 25.000 de romi din România, care, din ordinul regimului Antonescu, cu opt decenii în urmă, au început să fie deportaţi în Transnistria, frigul, foamea şi bolile fiind fatale pentru 11.000 dintre aceştia. Amintirea victimelor trebuie să rămână neştearsă din memoria colectivă, iar atrocităţile petrecute în timpul Holocaustului nu trebuie uitate niciodată. Asumarea lecţiilor traumatice ale istoriei şi condamnarea celor vinovaţi sunt parte a angajamentului ferm de a nu mai permite, vreodată, ca astfel de tragedii să se întâmple. Cu cât ne îndepărtăm mai mult, temporal, de Holocaust, cu atât creşte riscul ca tăcerea şi uitarea să se aşeze peste suferinţele victimelor. Tocmai de aceea, este esenţial ca faptele să fie cercetate şi investigate, mărturiile supravieţuitorilor diseminate, responsabilităţile asumate, astfel încât adevărul să fie cunoscut de toţi”, a afirmat Nicolae Ciucă, potrivit Guvernului.
El a mai spus că „deşi genocidul romilor reprezintă o temă încă marginală în cercetarea Holocaustului, favorizând perpetuarea tezelor negaţioniste, totuşi, în România au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte cercetarea istoriei romilor”.
„Aceste demersuri trebuie consolidate prin programe educaţionale, campanii de conştientizare, documentarea adecvată a faptelor. În prezent, atât în Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, precum şi în Strategia Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2022-2027, există măsuri concrete pentru încurajarea educaţiei şi cercetării Holocaustului împotriva romilor, promovării patrimoniului cultural rom şi a identităţii culturale rome, creării locurilor memoriei, combaterii discriminării, a discursului, atitudinilor şi incidentelor anti-rome. De asemenea, statul român a instituit, prin lege, data de 2 august ca Ziua naţională de comemorare a Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen. Lupta cu antisemitismul, extremismul, xenofobia, rasismul şi intoleranţa reprezintă o responsabilitate permanentă şi presupune o continuă adaptare a instrumentelor dezvoltate pentru contracararea acestor plăgi care ameninţă valorile democratice. România are resursele necesare şi a demonstrat consecvenţă în îndeplinirea acestei misiuni care trebuie interiorizată de către toţi actorii implicaţi şi responsabili – legislaţia în domeniu trebuie aplicată corespunzător, istoria Holocaustului trebuie să fie cunoscută de elevi şi tineri, iar dimensiunea comemorativă trebuie, în continuare, integrată în acţiunile publice”, a adăugat premierul.
Acesta a mai precizat că „perioada dificilă pe care o traversăm, marcată, în principal, de invazia ilegală, neprovocată şi nejustificată a Federaţiei Ruse în Ucraina, readuce în atenţie faptul că democraţia, pacea şi stabilitatea sunt valori pentru care trebuie să luptăm continuu, deoarece tenebrele revizionismului, extremismului şi urii pot oricând acapara societăţile”.
„În calitate de prim-ministru al României, subliniez, încă o dată, faptul că Executivul este deplin angajat în promovarea memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, rasismului şi xenofobiei, susţinerea educaţiei şi cercetării despre Holocaust, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, cultivarea respectului faţă de demnitatea umană. Totodată, creşterea calităţii vieţii cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome, bazată pe cetăţenie activă, incluziune socio-economică şi valorizarea patrimoniului cultural rom reprezintă o altă prioritate a Guvernului pe care îl conduc. Istoria romilor a fost una marcată de excluziune şi discriminare, care au lăsat urme adânci, iar datoria noastră este de a repara toate aceste nedreptăţi şi de a milita pentru o societate a dialogului, incluziunii şi a respectului faţă de valorile şi principiile europene. Să păstrăm vie amintirea victimelor!”, a conchis premierul Ciucă.
