Antidotul stresului la locul de muncă nu este relaxarea, ci concentrarea, consideră Sonia Lupien, specialist în neuroștiințe din Canada, într-un volum apărut în luna februarie anul acesta, transmite Le Point.
Stresul persistent
Se vorbește despre stresul la locul de muncă când o persoană se confruntă cu un dezechilibru între ceea ce i se cere să facă în plan profesional și resursele de care aceasta dispune pentru aceasta , subliniază Institutul național de cercetare și securitate (INSR) din Franța.
Situațiile stresante persistente vin cu un cost în privința stării de sănătate a celor care le experimentează. Sunt și consecințe negative asupra funcționării companiilor: cifra afacerilor, productivitate scăzută, timpul irosit, scăderea motivării…
Stresul și hormonii
Se pune mai multe întrebări: care este sursa stresului professional, cum se poate atenua…
Sonia Lupien, specialist în neuroștiințe, oferă răspunsuri la multe dintre aceste întrebări
Autoarea spune că stresul reprezintă ”o reacție biologică a corpului la o amenințare din jur, percepută astfel de creierul nostru. De fiecare dată, când detectează un pericol, corpul activează un răspuns endocrin complex, care va duce la producerea de hormoni de stres. În aceste condiții, pe de o parte, aceștia vor acționa asupra corpului pentru a oferi persoanei respective energia necesară adaptării la situația dată și, pe de altă parte, aceștia vor ajunge la creier și vor acționa în zonele implicate în atenție, memorie și emoții.
Obiectul găsit în geanta Elenei Ceaușescu imediat după execuție, care i-a șocat pe soldați
Specialistul oferă un exemplu: dacă ești aproape lovit de o mașină, când traversezi, o reacție fantastică la acest pericol face ca, în câteva miimi de secunde, să revii pe trotuar, evident cu o strângere puternică la nivelul plexului solar. Este un mecanism extraordinar, salvator!
Când pericolul a dispărut, nivelul hormonilor de stres revin rapid la normal.
Stresul cronic
Problemele apar atunci când oamenii se simt în mod constant amenințați. Când hormonii de stres ajung la creier de mai multe ori pe zi, mai multe zile pe săptămână, aceștia vor modifica modul în care sunt percepuți. Adică, treptat, stresul devine cronic, asociat cu tulburările fizice și psihice.
Noile tehnologii
În privința noilor tehnololgii, autoarea spune că speranța că acestea ne vor face viața mai ușoară s-a spulberat rapid. O consecință majoră a acestor tehnologii este creșterea considerabilă a atenției și fragmentarea atenției.
În permanență suntem asaltați de e-mailuri, notificări pe rețelele sociale, mesaje… Un studiu al cercetătoarei Gloria Mark arata că un angajat obișnuit își întrerupe munca pentru a rezolva altă sarcină dată la fiecare trei până la șase minute în decursul unei zile de muncă. Or, creierulu îi ia în medie circa 23 de minute pentru a se reorienta la activitatea inițială. Adică, foarte mult timp! Întreruperile repetate reduc performanța, dar sunt și generatoare de stres puternic: suprasolicitarea creierului și epuizare profesională.
Antidotul
Autoarea subliniază că nu mediul de la locul de muncă generează stres, ci modul cum lucrăm. Când suntem în situația de a face față mai multor sarcini, le putem rezolva, dar ”la suprafață”. Nu este o muncă de profunzime.
Este o diferență între munca de suprafață și munca de profunzime. În acest sens, autoarea vine din nou cu un exemplu: când eram studenți și trebuia să depunem un o lucrare, o elaboram, o reciteam, o completam etc.., adică era un progres. Or, adaugă autoarea, nu aceeași este senzația când trebuie să răspunzi zilnic la zeci de e-mailuri. Creierul are nevoie de progres, îi place să învețe … Așadar, antidotul stresului nu este relaxarea, ci o activitate de profunzime, subliniază autoarea acestui volum.
Irina Columbeanu a ajuns vedetă în presa americană. Tânăra are planuri mari de viitor