Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a prezentat, în ședința de guvern de miercuri, la solicitarea premierului Dacian Cioloș, o informare despre produsele românești cu potențial pentru care sunt în curs de elaborare dosare în vederea depunerii la Comisia Europeană pentru înregistrare și protecție cu denumiri de origine sau indicații geografice, în acest sens fiind în lucru documentațiile pentru Cașcavalul de Săveni și Cârnații de Pleșcoi.
România are trei produse recunoscute la nivel european. Guvernul a marcat, în această lună, omologarea la nivel european a Salamului de Sibiu ca produs cu Indicație Geografică (IGP) și a brânzei Telemea de Ibănești ca produs cu Denumire de Origine Protejată (DOP), după ce, în 2011, Magiunul de Topoloveni fusese înregistrat ca produs cu Indicație Geografică Protejată, potrivit unui comunicat al Guvernului remis Agerpres.
De asemenea, este în curs de analiză, la Comisia Europeană, documentația pentru înregistrare conform sistemelor de calitate europene a produsului Novac afumat din Țara Bârsei — IGP.
MADR este implicat și consiliază grupurile interesate de înregistrarea unor produse românești conform sistemelor de calitate europene, astfel încât să parcurgă această procedură. În prezent, au fost depuse la MADR, în vederea analizării și transmiterii către Comisia Europeană, documentațiile pentru alte două produse românești: Cașcavalul de Săveni (județul Botoșani) și Cârnați de Pleșcoi (județul Buzău).
"Noi am mai identificat încă o serie de 14 produse care se pretează la protecția europeană. Eticheta cu protejat la nivel european nu doar că ridică valoarea produsului, care pe piață va fi apreciat ca atare, dar în plus este protejat, ca să nu fie copiat (...) Ca un fapt divers, mai avem circa 16 sortimente de vin care sunt pe lista de produse cu indicație geografică și denumire origine protejată și 8 țuici, pălinci", a declarat ministrul Achim Irimescu într-un briefing la Palatul Victoria.
Achim Irimescu a mai spus că etnia maghiară din România a solicitat protecția pentru kürtőskalács.
"Probabil că vom găsi o cale de compromis, pentru că kürtőskalács, cozonacul secuiesc să-i spunem așa, se produce nu doar în România, ci și în Ungaria, în Cehia și Slovacia și probabil că vom reuși în final să facem o protecție pe regiune, pe specialitate tradițională garantată, deși la origine a fost, în 1785, atestat în Transilvania, deci dreptul nostru este clar", a mai afirmat Irimescu.
