Relaţiile cu FMI, inutile şi dezavantajoase, precum şi cu celelalte instituţii financiare internaţionale, trebuie tratate cu atenţie şi închise definitiv”.
„Întregul sector bancar trebuie să devină majoritar românesc în 5 ani”.
„Moneda euro are, în momentul de faţă, o slăbiciune sistemică, prin enorma (nesustenabila) îndatorare a ţărilor ale căror economii o susţin”.
Sunt citate din cartea „Cumpăna României” scrisă de Călin Georgescu:
„România este poligon de încercări pentru sistemul bancar internaţional. La filialele din ţara noastră, băncile-mamă trimit cadre de conducere slab pregătite profesional, predispuse experimentelor, care duc o politică de jecmănire a populaţiei şi nu de dezvoltare.
România ar trebui să aibă o instituţie de credit agricol aşa cum a propus Take Ionescu în documentul „România în anul 3000”, încă din 1920. Ce oameni! Ce viziune! Ce dăruire faţă de ţară!, spune Georgescu în cartea sa „Cumpăna României”.
Ce crede Călin Georgescu despre moneda euro: „Adoptând moneda euro, vom ajunge, în cele din urmă, să plătim şi datoriile altora”
„…Moneda euro are, în momentul de faţă, o slăbiciune sistemică, prin enorma (nesustenabila) îndatorare a ţărilor ale căror economii o susţin. A o adopta în aceste condiţii e o formă de iresponsabilitate. Nemaivorbind de faptul că, pentru unele ţări din UE, moneda euro este umflată artificial în raport cu competitivitatea reală a economiilor lor şi, de aici, şansele practic nule ale acestor economii, de veritabilă relansare, de ieşire din capcana datoriilor perpetue. Când va veni decontul final, monetizarea datoriei, toată lumea se va trezi, pe lângă conturi individuale retezate, ca în Cipru, şi cu preţuri crescute peste noapte. Şi totul cu acceptul unanim al populaţiei, aflate într-o formă de sclavagism democratic!
Faptul că România încă mai are o monedă naţională este un formidabil atuu, la care nu trebuie să renunţăm. Desigur, cu condiţia ca Banca Naţională a României să îşi facă datoria faţă de ţară.
În condiţiile arătate, adoptând moneda euro, vom ajunge, în cele din urmă, să plătim şi datoriile altora. Nu ajunge cât am plătit prin împrumuturile luate, în mod forţat şi fraudulos, în 2012?
Cea mai mare putere financiar-bancară, Marea Britanie, a intrat în UE, dar şi-a menţinut lira sterlină ca monedă naţională. Ştia esenţa jocului, pe care Banca Angliei îl întreprinde în interesul ţării. Apoi a urmat Brexit, pe 23 iunie 2016. Indiferent ce a fost în spatele votului dat de cetăţenii britanici, care au problemele lor cu Europa, reale sau inventate, Brexit e, în primul rând, un mesaj clar de trezire la realitate, şi anume: fără proiectul tău de ţară şi fără să joci şah cu capul tău, nu cu al altuia, nu supravieţuieşti.
În această situaţie, aderarea la zona euro este o pură nebunie sau trădare de ţară”, a spus Călin Georgescu în cartea sa „Cumpăna României”.
Georgescu despre FMI: „Relaţiile cu FMI, inutile şi dezavantajoase, precum şi cu celelalte instituţii financiare internaţionale, trebuie tratate cu atenţie şi închise definitiv”.
Georgescu vorbeşte despre planul său de recapitalizare a micului proprietar prin:
- înfiinţarea de bănci populare. Întregul sector bancar trebuie să devină majoritar românesc în 5 ani.
- facilităţi fiscale şi subvenţii pentru IMM-uri, inclusiv firmele de familie aflate la început şi cele de tip cooperatist. O nouă legislaţie în acest sens.
- bresle (asociaţiile profesionale) – cooperative (susţinem adoptarea legislaţiei europene a cooperaţiei).
regimul de impozitare diferenţiat. - creditele fără dobândă pentru relansarea economiei.
- producţia locală pentru consumul local.
- microcreditare.
- tehnologia la scară mică şi „open source”.
- parteneriatul sat-oraş, scrie Călin Georgescu în cartea sa „Cumpăna României”.