"Vaccinarea este cea mai spectaculoasă și de succes intervenție medicală. Eradicarea unor boli precum gripa sezonieră sau rujeola și polimerita în SUA au avut la bază vaccinarea populației. Vreau să felicit inițiativa de a determina rezultate vaccinării prin dozarea anticorpilor după vaccinare", a afirmat medicul.
Întrebat care ar putea fi cauzele care duc la scăderea nivelului anticorpilor, după vaccinarea anti-Covid cu serul de la Pfizer, în cazul unor persoane, Ion Ghergina a spus că vorbim despre cauze de natură genetică, uzură prin vârstă, mai exact epuizarea sistemului imunitr odată cu vârsta, dar și prin boală.
"O descoperire recentă arată că există 13 gene care ne fac vulnerabili în fața infecțiilor virale, 3 dintre ele determinând o sensibilitate mare la acestea, plus încă 2 gene descoperite de alți cercetători. Cu cât ai mai multe corbobidități, cu atât trebuie să te vaccinezi", a mai spus medicul imunolog.
Întrebat dacă contează grupa de sânge în producerea de anticorpi după vaccinarea anti-Covid, Gherghina a răspuns: "fiecare avem grupa de sânge determinată genetic. Sunt mai numeroase persoanele dintr-o grupă și mai puțin numeroasă din alta. Asta ține de vulnerabilitate. Cei cu grupa 0 sunt mai vulnerabili, deci trebuie să se vaccineze".
Întrebat dacă există și persoane la care vaccinurile nu au efectul scontat, în sensul că nu se obține un nivel satisfăcător de anticorpi în urma imunizării, medicul a precizat că eficiența unui vaccin care are la bază tehnica ARN mesager - cum este cel de la Pfizer - se vede la 28 de zile de la prima injectare. După rapel, anticorpii cresc în 3-4 luni, după care - dacă nu se mai întâlnesc cu virusul - ei scad. Există însă o memorie imunologică pe care o dezvoltă corpul persoanelor vaccinate, a mai spus acesta, fapt ce face să existe o frecvență mai scăzută a lorla cei vaccinați,.
"Nu reacții adverse determină formare sau nu a anticorpilor, ci rezultatul lor", a mai spus Ion Gherghina.
