Se spune că o zi bună se cunoaște după o ceașcă de cafea. Totuși, cofeina este, poate, cel mai popular dorg prishoactiv din lume. Oamenii au băut cafea, o sursă naturală de cofeină, de secole, dar au existat mereu mesaje contradictorii legate de efectele acesteia asupra sănătății.
„În mod tradițional, cafeaua a fost văzută ca fiind un lucru rău”, spune Marc Gunter, șeful Secției de nutriție și metabolism din cadrul Agenției Internaționale de Cercetare în domeniul Cancerului (IARC), citat de BBC.
Potrivit acestuia, studiile din ani 1980-1990 au concluzionat că oamenii care beau cafea au un risc mai ridicat de a face boli cardiovasculare, "dar lucrurile au mai evoluat de atunci”.
Datorită cercetărilor efectuate pe un eșantion ridicat de persoane de-a lungul timpului, oamenii de știință au acum date de la sute și chiar mii de de băutori de cafea. Întrebarea care apare acum este dacă aceste studii demonstrează benefiicile sau, din contra, riscurile consumului de cafea.
Încă de la bun început, cafeua a fost asociată cu o creștere a riscului de cancer deoarece conține acrilamidă, un compus organic, foarte hidrosolubil, care se formează din compușii naturali asparagină și zaharuri în anumite produse alimentare, atunci când sunt preparate la temperaturi de obicei mai mari de 120 °C și în condiții de umiditate redusă. Ea apare în principal în alimentele bogate în carbohidrați, coapte sau prăjite, cum ar fi pâinea, prăjiturile și chips-urile. Cu toate acestea, IARC a concluzionat încă din 2016 că aceasta nu este cancerigenă, cu excepția situației în care este consumată foarte fierbinte – peste 65C (149F).
Și asta nu e tot. Mai multe studii relevă că, de fapt, cafeaua ar putea avea un efect protector. Astfel, unlele dintre aceste studii au arătat o legătură între consumul de cafea și scăderea severității, respectiv recurența, în cazul cancerului de colon la pacienți, spre exemplu.
În 2017, Gunter a publicat rezultatele unui studiu întins pe parcursul a 16 ani, care s-a centrat pe obiceiurile consumatorilor de cafea. Vorbim despre un million de persoane din toată Europa care s-au aflat sub observație.
Potrivit rezultatelor, persoanele care au băut mai multă cafea au prezentat un risc mai scăzut de a murit din cauza unor boli de inimă, ca urmare a unui atc cerebral sau cancer. Aceste descoperiri au fost coroborate cu cele din alte părții ale lumii, incluzând și Statele Unite ale Americii.
Gunter susține că există suficient consens în rândul studiilor observaționale pentru a confirma că oamenii care consumă patru căni de cafea pe zi au mai puține boli comparative cu cei care nu beau nicio cană pe zi.
Potențiale beneficii ale cafelei ar putea merge mai departe, dacă nu s-ar fi demonstrat că băutorii de cafea din studiile lui Gunter sunt mult mai tentați să fumeze sau să aibă diete nesănătoase decât perosnele care nu consumă cafea. Acest lucru ar sugera că dacă cafeaua reduce cu adevărat riscul bolilor de inimă și al cancerului, ar putea fi mai puternică decât ne imaginăm, sunt totuși prioritare efectele comportamentelor nesănătoase.
Și acest lucru este adevărat, fie că vorbim despre o ceașcă de cafea decofeinizată sau de una cu cofeină. În plus, se pare că, de fapt, cafeaua decofeinizată are cantități similare de antioxidanți ca și cafeaua normală, au descoperit cercetările. Gunter nu a putut să descopere diferențe în ceea ce privește starea de sănătatea a persoanelor care au consumat cafea cofeinizat față de cei care au băut doar decafeinizată, ceea ce l-a determinat să concluzioneze că beneficiile asupra sănătății asociate cafelei cafeaua se datorează unui alt factor și nu cofeinei.
Cauză și efect
Persoanele care consumă cafea ar putea pur și simplu să aibă o stare de sănătate mai bună decât persoanele care aleg să nu o facă, spune Peter Rogers, de la Universitatea din Bristol, care studiază efectele cofeinei asupra comportamentului, dispoziției, vigilenței și atenției. Asta în ciuda obiceiurilor lor de viață nesănătoase, așa cum au demonstrat cercetările lui Gunter.
Persoanele care consumă cafea în mod regulat au adesea tensiune arterială mai mare, ceea ce în mod normal ar trebui să crească riscul bolilor cardiovasculare. Dar, spune Rogers, nu există dovezi că tensiunea arterială crescută ca urmare a consumului de cafea este asociată cu un risc mai mare de boli cardiovasculare.
Studiile clinice privind efectele consumului de cafea - care ar putea determina concret beneficiile și riscurile acesteia - sunt mai rare decât studiile pe populație. Dar un grup de cercetători au efectuat recent un studiu în care au observat efectele consumului de cafea cu cofeină asupra zahărului din sânge.
În afară de efectele potențiale ale cafelei asupra sănătății inimii, cancerului și avortului spontan, există și ceva întrebări legate de modul în care aceasta influențează creierul și sistemul nervos. Cofeina este un medicament psihoactiv, ceea ce înseamnă că ne afectează cunoașterea.
S-a observat, astfel, că unii oameni pot bea cafea care să conțănă cofeină pe parcursul întregii zile, în timp ce alții devin anxioși după numai o ceașcă de cafea. Studiile au constatat că diferențele dintre genele noastre pot afecta modul diferit în care doi oameni metabolizează cofeina. Dar, spune Myers, „nu înțelegem de ce o persoană este perfectă (în sensul că se simte ok - n.r.) cu un anumit nivel de cofeină și o altă persoană nu”.
