Persoanele cu părinţi, fraţi sau bunici cu astfel de afecţiuni au un risc crescut de a suferi de o afecţiune cardiovasculară de-a lungul vieţii. Însă un cuvânt important de spus în declanşarea bolilor îl au fumatul, excesul de grăsimi animale, obezitatea, stresul, abuzul de alcool, hipertensiunea, valorile crescute ale colesterolului, trigliceridelor şi glicemiei. În multe cazuri, bolile cardiovasculare nu dau simptome decât în stadii avansate.
“Aceste persoane se simt bine, nu se confruntă deloc cu simptome supărătoare. Totul e în regulă, nu există dureri sau tulburări respiratorii. Dar când ajung la cardiolog, iar acesta aplică anumite tehnici, face anumite măsurători ale fluxului sanguin, evaluează circulaţia sângelui prin vase şi calculează riscul cardiovascular, analizând şi grăsimile din sânge, glicemia, tensiunea arterială şi mulţi alţi parametri, atunci există posibilitatea să iasă la iveală anumite probleme cardiovasculare. Iar aceste situaţii sunt în proporţie de 40 la sută în practica noastră curentă”, afirmă profesorul Sinan Dagdelen, şeful Departamentului de Cardiologie din cadrul Universităţii de Medicină ACIBADEM şi medic la spitalul ACIBADEM Altunizade, potrivit Descopera.ro.
Riscul de a face o boală cardiovasculară poate fi redus prin scăderea consumului de grăsimi animale, de zahăr, prin mişcare, prin eliminarea excesului ponderal şi a abuzului de alcool. Un subiect asupra cărora nu există dubii este renunţarea la fumat.
