"Până la această oră în jur de 5.000 de persoane au vizitat Muzeul Antipa", a declarat pentru AGERPRES, în jurul orei 21,00, Florentina Purdescu, șef birou Relații publice, marketing cultural și programe educaționale.
Aceasta a estimat că, până la sfârșitul programului, la ora 01,00, în 15.000 de vizitatori vor trece pragul muzeului.
* La Muzeul Național al Țăranului Român, situația era similară, oaspeți de toate vârstele grăbindu-se să viziteze deopotrivă expunerea permanentă și expozițiile temporare, dar și Piața Țărănească din curte unde au asistat la demonstrații și ateliere de țesătorie, olărit, cioplit în lemn, icoane și încondeiere ori la proiecții în aer liber.
"Lume multă!", a declarat directorul interimar al instituției, Virgil Ștefan Nițulescu, acesta estimând că numărul vizitatorilor se va situa la nivelul anului trecut, în jur de 5.000.
* Un punct de atracție la Muzeul Național de Artă al României l-a constituit "Galeria de ne(uitat)", în care sub genericul "Privește arta, arta te privește", au fost expuse rame ale unor tablouri retrocedate în ultimul timp de instituție. Insomniacii au putut astfel reflecta în fața a 25 de rame ale unor pânze semnate, printre alții, de: Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Ion Andreescu, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Marcel Iancu, sau alături de două socluri pe care ar fi trebuit să stea bronzuri realizate de Milița Petrașcu sau Gheorghe Leonida.
Referindu-se la modul în care MNAR a decis să se alăture protestului Rețelei Naționale a Muzeelor din România (RNMR) în fața sărăcirii patrimoniului muzeal național din cauza restituirilor, prin deschiderea "Galeriei de ne(uitat)", ea a menționat că echipa pe care o conduce a decis "să pună față în față două fenomene".
"Unul — cel dureros pentru noi, astăzi — un număr mare de lucrări restituite, care sunt sugerate prin rame goale cu etichetele fostelor lucrări și altul, în sala de vizavi, unde prezentăm o expoziție retrospectivă dedicată sculptorului Constantin Popovici, autorul, printre altele, al monumentului Electricității — Prometeu de la barajul Vidraru. Expoziția este compusă, în proporție de 80% din donații făcute guvernului. Deci, există și o rază de optimism, oamenii doresc să doneze muzeului colecții sau lucrări", a declarat, pentru AGERPRES, la ora 22,00, directorul general al MNAR, Roxana Theodorescu.
Ea a apreciat că publicul MNAR din Noaptea Muzeelor este "tânăr și foarte tânăr".
"Față de anul trecut, am întinerit. Atmosfera e foarte plăcută. E foarte multă lume, aici, la sediul central, ca și la Muzeul Colecțiilor de Artă, unde oferim publicului o expoziție temporară organizată împreună cu Muzeul de Artă "Vasile Pârvan" de la Bârlad — "Comori de artă din Colecția Ion Chiricuță", a mai spus directorul MNAR.
*Muzeul Municipiului București a participat la Noaptea Muzeelor cu toate cele opt unități deschise aflate în subordinea sa, pentru prima dată muzeele "Victor Babeș", "Ligia și Pompiliu Macovei" și "Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck", Muzeul Memorial "C. I. și C. C. Nottara" și Muzeul "Maria și George Severeanu" fiind deschise cu un program de vizitare de la ora 18,00 la ora 2,00.
La Palatul Șuțu a fost "flux continuu" încă de la deschidere, depășind curtea.
"În momentul de față am depășit 5.000 la Palatul Șuțu", a declarat pentru AGERPRES, puțin după ora 22.00, directorul general al instituției, Adrian Majuru.
El a menționat că "foarte mulți tineri" participă la evenimentele organizate de muzeu. "Categoria de vârstă, așa mai larg, unde va între 25 și 45 de ani", a spus Majuru, precizând că majoritatea au fost interesați de expoziția permanentă, redeschisă la etajul palatului.
"Noi avem expoziții și la parter. E-adevărat, ceva mai veci. Da, oaspeții noștri au preferat să rămână în rând, să nu piardă locul, pentru a putea urca la etaj", a menționat directorul Muzeului Municipiului, scrie Agerpres.
