"În perioada sărbătorilor, peste 30% din şoferii cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani au condus cel puţin o dată sub influenţa băuturilor alcoolice. Doar câteva pahare multiplică de 10 ori riscul accidentelor rutiere. Unul din trei accidente mortale este direct legat de consumul de alcool", scrie Ciuhodaru pe pagina sa de Facebook.
El evidenţiază faptul că metodele de a păcăli "fiola" care arată alcoolemia sunt doar simple mituri şi că nu au efect - nici spălatul pe dinţi, utilizarea gumei de mestecat, scorţişoara ţinută pe cerul gurii sau mestecatul de pătrunjel, afirmarea ingestiei de castraveţi muraţi sau de medicamente sub formă de soluţie alcoolică sau a bomboanelor ce conţin alcool.
"Din punct de vedere metabolic, curba alcoolemiei urmează două faze: de creştere rapidă (datorită absorbţiei digestive), urmată de scădere progresivă (datorită excreţiei, dar mai ales metabolizării alcoolului). Absorbţia este rapidă (după 20-30 de minute alcoolul este decelabil în sânge) şi e influenţată de multipli factori: tipul de băutură, concentraţia în alcool, conţinutul gastric, motilitatea gastrică, asocierea cu medicamente", spune medicul.
Spre deosebire de absorbţie, care e dependentă de concentraţie, eliminarea e independentă de aceasta - 90% din alcool este metabolizat hepatic iar restul este excretat renal, pulmonar şi prin piele. În medie se pot metaboliza 5-10 g/oră, iar după întreruperea consumului de alcool nivelul sangvin scade cu 10-25 mg/dl/oră.
"Pentru aceeaşi cantitate de alcool, nivelele alcoolemiei vor fi mai mari la cei cu volum corporal mai mic sau la cei cu activitate enzimatică mai scăzută (alcool dehidrogenaza, aldehid dehidrogenaza), femeile tinere fiind în principal afectate", mai scrie Ciuhodaru.