Banca Mondială estimează că ritmul de creștere economică al României va accelera la 4% în 2016, susținut de politica fiscală expansionistă și reformele de pe piața muncii, însă avertizează asupra riscului intrării României în procedura de deficit excesiv din cauza revizuirii legii unitare a salarizării publice, conform noului raport al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală.
Potrivit Băncii Mondiale, măsurile de relaxare fiscală implementate în 2016, cumulate cu majorările salariale din sectorul public vor simula consumul privat, în timp ce inflația scăzută și politica monetară relaxată vor ajuta creditarea și ar putea avea un impact pozitiv asupra investițiilor private.
Chiar dacă accelerarea consumului ar urma să ducă la agravarea dezechilibrelor externe, Banca Mondială este de părere că deficitul de cont curent va rămâne sub control.
Inflația va rămâne în teritoriul negativ până în luna iunie 2016, când efectul reducerii TVA-ului la alimente se va risipi și ar urma să crească gradual până la 1,4% la finele anului. În schimb, deficitul bugetar va crește semnificativ în 2016 și 2017 spre 3%, ca urmare a reducerii taxelor și majorărilor salariale din sectorul public.
"În absența unor modificări ale politicilor de impozitare, care par puțin probabile într-un an electoral, Guvernul va trebui să limiteze cheltuielile curente, să reducă investițiile și să îmbunătățească colectarea taxelor pentru a evita reintrarea în procedura de deficit excesiv", subliniază Banca Mondială.
Instituția financiară internațională avertizează însă că riscurile la adresa acestor prognoze sunt importante.
"În special riscurile fiscale pe termen scurt trebuie gestionate cu atenție în contextul mediului extern incert și al apropiatelor alegeri generale, programate pentru toamna anului 2016. Revizuirea legii unitare a salarizării publice, ar putea crește presiunile asupra cheltuielilor și amplifică riscul ca România să reintre în procedura de deficit excesiv", se arată în raportul BM.
În acest context, Banca Mondială recomandă ca reformele structurale să se concentreze pe sectorul energiei, companiile de stat și pe îmbunătățirea calității cheltuielilor publice. În plus, este nevoie de reluarea eforturilor pentru a îmbunătăți participarea pe piața muncii, în condițiile în care rata șomajului rămâne ridicată în rândul tinerilor și persoanelor slab calificate.
