Extrema-dreaptă suferă o înfrângere majoră în Uniunea Europeană. Candidatul Norbert Hofer, favoritul sondajelor, a pierdut alegerile prezidenţiale din Austria.
Scrutinul a fost câştigat de Alexander van Der Bellen, un profesor de economie în vârstă de 72 de ani. El a candidat ca independent şi le-a promis austriecilor că ţara lor nu se va îndepărta de Uniunea Europeană.
Independentul Alexander Van der Bellen a declarat că atitudinea sa proeuropeană l-a ajutat să câştige duminică alegerile prezidenţiale din Austria, în detrimentul contracandidatului său eurosceptic, Norbert Hofer, transmite DPA.
"Am luptat pentru Uniunea Europeană de la bun început", a spus Van der Bellen într-o primă reacţie.
Economistul austriac a recunoscut totuşi că nu era pe deplin sigur că va câştiga. "Am sperat că lucrurile vor merge bine. Dar am fost surprins de amploarea" victoriei, a mai spus el.
Primele exit-poll-uri spun că Van Der Bellen a obţinut 53% din voturi şi că avansul său este insurmontabil. Candidatul extremei-drepte şi-a recunoscut înfrângerea.
Politicianul de extremă dreapta Norbert Hofer, învins de independentul Alexander Van der Bellen în alegerile prezidențiale de duminică, nu renunță la cariera politică și a anunțat că va candida din nou la scrutinul prezidențial care va avea loc peste șase ani
Șeful Partidului Libertății din Austria (FPO, extrema dreaptă) a exclus duminică să conteste în justiție victoria independentului Alexander Van der Bellen, susținut de Verzi, în alegerile prezidențiale, așa cum a făcut-o în primăvară, transmite AFP.
"De data aceasta nu va exista o contestație (...) Astăzi, putem fi siguri că voturile cetățenilor au fost tratate în mod corespunzător", a declarat Heinz-Christian Strache la postul public de televiziune.
Contestația depusă de FPO împotriva celui de-al doilea tur de scrutin din luna mai a acestui an a dus la anularea scrutinului, organizat din nou duminică și încheiat cu victoria lui Alexander Van der Bellen.
UPDATE. Primele exit-poll-uri îl dau câștigător pe candidatul pro-UE Alexander Van der Beller, cu 53,6%, în timp ce Hofer se situează la 46,4%, transmite Realitatea TV.
UPDATE. La ora 18.00, ora României, s-au închis urnele în Austria. Rezultatul final îl vom afla însă abia luni, deoarece votul prin corespondență este utilizat masiv în țara din centrul Europei.
În Austria, rolul preşedintelui este mai degrabă ceremonial. Dar încărcătura simbolică a acestor alegeri este enormă. O ţară din vestul Europei ar putea avea primul preşedinte al dreptei radicale după cel de-al doilea război mondial.
Numele lui este Norbert Hofer, un politician anti-musulmani, anti-Uniunea Europeană şi care vrea ca tot mai mulţi austrieci să poarte arme.
Austria are de ales între candidatul independent Alexander Van der Bellen şi reprezentantul extremei dreapta, Norbert Hofer.
Hofer pare favorit, după ce şapte din ultimele nouă sondaje de opinie l-au dat drept câştigător. Şi-a condus campania pe o platformă anti-UE şi antiimigraţie şi a promis chiar că va organiza un referendum pentru părăsirea blocului comunitar dacă Turcia va adera.
"Confirm faptul că îmi voi ține promisiunile, oamenii din Austria vor decide acordurile TTIP și CETA. Și oamenii vor decide când să le semnez, anul viitor. Voi respecta voința oamenilor pentru că puterea vine de la oameni", a declarat candidatul extremist.
Hofer a crescut în sondaje după alegerile din Statele Unite, pe care el le-a dat drept exemplu. Contracandidatul său, fiul unor imigranţi, s-a declarat împotriva închiderii graniţelor.
Ultima dezbatere dintre cei doi a fost una cu scântei. Hofer şi-a acuzat rivalul că a fost comunist şi spion, dar, la rândul său a fost caracterizat drept mincinos. Disputele sunt la fel de încinse şi între votanţi.
"Este simplu. Îmi este teamă pentru viitorul meu pentru că am urmărit alegerile din Statele Unite și m-am întrebat adesea ce s-ar întâmpla dacă Norbert Hofer ar deveni președinte în Austria", a spus Alexander Van der Beller.
Cei doi candidaţi s-au confruntat în turul doi al alegerilor prezidenţiale şi în mai, iar Van der Bellen a câştigat cu un avans de 0,6 la sută. Votul a fost însă invalidat, iar austriecii sunt chemaţi acum din nou la urne.
