Nu consumi suficiente superalimente, dar vorbeşti o limbă străină
Superalimente şi alimente organice? Dacă te afli la stadiul de documentare în privinţa lor, dar vorbeşti o limbă străină nu-ţi fă griji. Mai mult, datele indicǎ faptul cǎ, ȋn comparaţie cu cei care vorbesc o singură limbă, bilingvismul întârzie cu patru ani şi jumătate trei forme de demenţă. Specialiştii de la Institutul de Ştiinţe Medicale Nizzam din Hyderabad auobservat că persoanele bilingve au dezvoltat maladia Alzheimer şi demenţe fronto-temporale şi vasculare mai târziu decât cele care nu vorbeau decât o singură limbă, iar aceeaşi diferenţă a fost constatată şi la persoanele analfabete, scrie CSID.
Cunoşti beneficiile vinului roşu, dar preferi şampania
Şampania nu numai că are mai puţine calorii decât vinul roşu, dar are şi efecte benefice asupra sănătăţii inimii. Cercetătorii de la Universitatea din Reading sugerează că 2-3 pahare de şampanie pe săptămână pot îmbunătăţi memoria şi ţine la distanţa afecţiunile cerebrale. Cercetătorii britanici au descoperit că şampania este foarte bogată în polifenoli, substanţe vegetale care dilată vasele de sânge, uşurând munca inimii. Cei care consumă şampanie în mod regulat, dar în cantităţi limitate, au o inimă mai puternică şi mai sănătoasă. Polifenolii, ca şi alţi antioxidanţi, încetinesc procesul de îmbătrânire şi previn bolile degenerative precum cancerul, Parkinson sau Alzheimer.
Te culci târziu, dar faci sex de două ori pe săptămână
Persoanele care au o viaţă sexuală activă au un sistem imunitar mai puternic. Două partide de sex săptămînal pot contribui la creşterea nivelul anticorpilor IgA (proteină imunoglobulină care protejează corpul de răceli şi infecţii). Cercetătorii de la Universitatea Wilkes, Pennsylvania, au descoperit că persoanele care fac sex o dată sau de două ori pe săptămînă au un nivel mai ridicat al imunoglobulinei A, comparativ cu persoanele inactive din punct de vedere sexual. Mai mult, voluntarii care făceau sex de 3-4 ori pe săptămînă nu beneficiau de o creştere a imunităţii. Totuşi, chiar în cazul acestora, riscul de a răci era cu 30% mai mic în comparaţie cu cel înregistrat la cei care nu făceau sex deloc.
Bunica ta are 95 de ani şi nu este obsedată de sănătatea
Studii desfăşurate pe mai multe familii au indicat că factorul genetic contează în proporţie de 20 – 30% în ceea ce priveşte variaţiile duratei de viaţă în cazul persoanelor adulte. Un studiu nou publicat în revista Aging Cell, aduce noi dovezi în acest sens. În urma analizelor, s-au descoperit nişte variaţii rare ale unei gene, APOB, care apărea la toate trei familiile; APOB este şi ea un transportor al colesterolului, mai exact ajută la transportul „colesterolului rău” prin sânge. Corpul nostru are nevoie de colesterol, dar „cel rău” se poate depune pe pereţii vaselor de sânge, blocând arterele şi ducând la atacuri de cord, în multe cazuri. Dacă genele nu sunt de partea ta concentrează-te pe restul de 70%, care într-o mare măsură se află sub control tău. Un sfat important în acest sens: Consumă mai multe nuci!
Nu ai un standing office, dar te bucuri de susţinerea colegilor de birou
Un studiu desfăşurat pe o perioadă de 20 de ani a concluzionat că riscul de deces este semnificativ mai redus pentru persoanele care se bucură de susţinerea şi aprecierea colegilor de birou. Sprijinul venit din partea colegilor de serviciu îţi poate prelungi viaţa cu 20 de ani, relevă un nou studiu. Cercetătorii de la Universitatea din Tel Aviv, Israel, susţin că gradul de implicare socială al unei persoane într-o echipă de lucru este indicat de suportul social acordat de colegi.
Salariul şi fişa postului sunt de asemenea importante, dar dacă nu te simţi respectat şi susţinut de colegii, ar fi mai bină să îţi cauţi un nou job!
Nu mergi atât de des la sală, dar foloseşti zilnic aţa dentară
Tot mai multe dovezi arată că există o legătură între bolile de inimă, arterele înfundate şi inflamaţiile sau infecţiile cauzate de bacteriile din cavitatea bucală, în special parodontoza. Cavitatea orală conţine unele dintre cele mai bogate şi variate flore din întreg organismul şi, la fel ca multe alte zone ale corpului, aceasta este plină cu bacterii – cele mai multe dintre ele inofensive.
Un studiu coordonat de doctorul Bei Wu de la Universitatea Duke a analizat dacă există o legătură între sănătatea orală şi starea sistemului cognitiv la adulţii în vârstă. Un alt studiu publicat în Journal of the American Geriatrics Society, care relaţionează sănătatea orală cu cea a sistemului cognitiv, arată că o sănătate orală deficitară ar putea contribui la boli de inimă, din cauza răspândirii bacteriilor. O bună îngrijire a sănătăţii orale, cum ar fi periajul zilnic şi folosirea aţei dentare şi a apei de gură pot ţine acele bacterii sub control.
