„În acest punct de vedere semnat de mine, ca președinte al Senatului, arăt că nu se constituie motive pentru a considera un conflict juridic de natură constituțională, este un conflict politic pe care guvernul îl dorește de natură constituțională.
Mai arătăm că este vorba mai degrabă de o cerere ce nu poate fi admisibilă. Este vorba de o serie de critici legate de depunerea moțiunii. Moțiunea de cenzură reprezintă un instrument pe care îl au la dispoziție parlamentarii și arătăm că nu se constituie niciun fel de blocaj al activității celor două instituții. Numai un blocaj ar putea sta la baza unui posibil conflict juridic de natură constituțională.
Repet, este vorba de un conflict politic și se dorește a se transforma într-un conflict de natură constituțională”, a spus Anca Dragu.
„Pe de altă parte trimit un al doilea document către CCR, cerere de soluționare a conflictului juridic dintre Parlament și Guvern, conflict născut din încălcarea dispozțițiilor constituționale, din cauză obținerii acordului parlamentului pentru schimbarea compoziții politice a guvernului.
În data de 2 septembrie 2021 am asistat la schimbarea ministrului justiției, Stelian Ion, în 7 și 8 septembrie sunt demisiile celorlalți miniștri USR PLUS, în 8 septembrie avem o scrisoare semnată de Barna și Ciolo către premier atrăgându-se atenția asupra schimbării compoziției politice a guvernului. Avem termen de 5 zile pentru a fi transmise noile propuneri. Prin faptul că premierul nu transmite noile propuneri, împiedică Parlamentul să să-și dea acordul”, a mai declarat Anca Dragu.
Tot astăzi a fost trimis punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților, Ludovic Orban, către Curtea Constituțională privitor la sesizarea formulată de premierul Florin Cîțu, cu referire la existența unui conflict juridic de natură constituțională.
Documentul atrage atenția asupra faptului că, în examinarea cererii ce formează obiectul cauzei trebuie avută în vedere mai multe aspecte, respectiv "dispozițiile incidente din legea fundamentală, legislația infraconstituțională aplicabilă situației semnalate, respectiv regulamentele parlamentare și jurisprudența Curții Constituționale, prin prisma caracterului general obligatoriu al deciziilor acesteia, iar în fapt trebuie să analizăm conduita autorităților publice indicate de autorul sesizării în raport cu drepturile și obligațiile care le incumbă potrivit Constituției și cu principiul colaborării loiale între autoritățile publice".
Documentul integral poate fi consultat AICI.
