În faţa acţiunilor Rusiei în Ucraina, NATO a reacţionat cu "forţă şi voinţă" pentru a reasigura apărarea statelor membre est-europene vecine Rusiei, a spus Chuck Hagel într-un discurs susţinut în faţa Wilson Center, potrivit Mediafax.
"Dar, pe termen lung, trebuie să ne aşteptăm ca Rusia să pună la încercare logica alianţei noastre, energia noastră, angajamentul nostru", a avertizat el.
Alipirea Crimeei şi mişcarea prorusă din estul Ucrainei, regizate de Moscova, potrivit occidentalilor, "amintesc de primul sens al NATO".
După 1991, Alianţa Nord-Atlantică a căutat "parteneriatul, nu conflictul, cu Rusia", în opinia sa. Dar, "astăzi, NATO trebuie să fie pregătită să revizuiască principiile de bază ale relaţiei sale cu Rusia", a explicat şeful Pentagonului.
Aceste acţiuni tipice Războiului Rece obligă statele membre NATO să sporească bugetele consacrate apărării.
"Liderii Guvernelor noastre trebuie să înţeleagă consecinţele tendinţelor actuale de scădere a cheltuielilor în domeniul apărării şi să ajute la depăşirea impasului bugetar", a declarat el.
Îndemnurile americane la sporirea cheltuielilor în domeniul apărării de către statele membre NATO nu sunt noi.
La sfârşitul lunii martie, la Bruxelles, preşedintele american Barack Obama s-a declarat "preocupat" de scăderea cheltuielilor în domeniul apărării şi i-a îndemnat pe europeni să îşi asume mai multe responsabilităţi.
"Astăzi, PIB-ul Americii este de trei ori mai mic în comparaţie cu cel al tuturor celor 27 de aliaţi din NATO, însă America cheltuie de trei ori mai mult pentru apărare decât aliaţii săi", a constatat Chuck Hagel.
În 2013, doar patru state membre NATO (Statele Unite, Estonia, Grecia şi Marea Britanie) atingeau sau depăşeau pragul de 2% din PIB consacrat apărării cerut de Alianţa Nord-Atlantică. Bugetul militar al Statelor Unite era pe atunci de 735 de miliarde de dolari, faţă de un total de 288 de miliarde pentru celelalte 27 de state membre NATO, potrivit statisticilor Alianţei.
