După numărarea a 99,9% dintre voturile exprimate, candidatul extremei drepte Călin Goergescu, în vârstă de 62 de ani, a obţinut 22,9% dintre voturile exprimate, iar candidata de centru-dreapta Elena Lasconi s-a clasat a doua cu 19,2%.
Lasconi l-a devansat pe candidatul stângii, premierul Marcel Ciolacu, care a fost favoritul clar în primul tur, propulsată de o susţinere puternică a alegătorilor români care trăiesc în străinătate.
Preşedintele român are un rol semi-executiv care-i oferă controlul asupra cheltuielilor apărării, care riscă să fie o problemă dificilă în contextul în care asupra Bucureştiului se exercită presiuni să-şi menţină obiectivele în cheltuielile NATO în al doilea mandat al lui Donald Trump şi să încerce în acelaşi timp să reducă un deficit fiscal greu.
Unele sondaje de opinie îl creditau pe Georgescu cu aproximativ 5% dintre intenţiile de vot înaintea alegerilor, după ce abia apărea în sondaje anterioare.
Diferenţa între popularitatea sa cu o singură cifră şi rezultatul de duminică este fără precedent de la căderea comunismului în 1989, potrivit comentatorului politic Radu Magdin.
”N-am văzut niciodată în cei 34 de ani ai democraţiei noastre o asemenea creştere faţă de sondaje”, declară Magdin.
Campania s-a concentrat larg asupra creşterii costului traiului, în contextul în care România înregistrează cea mai mare proporţie de persoane ameninţate de sărăcie în Uniunea Europană (UE).
Ciolacu i-a curtat pe alegători cu promisiunea unor cheltuieli generoase şi nicio creştere de impozite, în pofida faptului că România înregistrează cel mai mare deficit din UE - de 8% în previziunile economice - şi oferind un sentiment de siguranţă în stabilitate poliitcă într-o perioadă în care are un război la uşă.
Un fost membru marcant al Partidului Alianţa pentru Unitatea Românilor (AUR, extremă dreapta), Georgescu a catalogat scutul antirachetă NATO de la Deveselu o ”ruşine a diplomaţiei”.
El a declarat că NATO nu-şi va apăra niciunul dintre membri dacă este ataca de către Rusia.
”Suntem puternici şi curajoşi, mulţi dintre noi am votat, încă şi mai mulţi o vom face în turul doi”, a declaart Georgescu, singur, în faţa unei clădiri rezidenţiale, în apropiere de Bucureşti.
Lasconi, o fostă jurnalistă, a intra în Partidul Uniunea Salvaţi România (USR) în 2018 şi a devenit şefa formaţiunii anul acesta. Un primar la al doilea mandat, ea crede în creşterea cheltuielilor cu apărarea şi în ajutarea Ucrainei.
LA MARGINEA RĂZBOIULUI
România are o frontieră de 650 de kilometri cu Ucraina, iar după ce Rusia a atacat Kievul în 2022 a permis exportul a milioane de tone de cereale la Marea neagră prin portul Constanţa şi i-a furnizat ajutor militar. Ea i-a donat o baterie de apărare antiaeriană de tip PATRIOT.
Satele de la frontiera cu Ucraina au fost teatrul unei serii de atacuri cu dronă care au încălcat spaţiul aerian românesc, însă fără să se soldeze cu victime.
Un comentator politic nu exclude un amestec al Rusiei în alegerile prezodenţiale din România în favoarea lui Georgescu.
”Având în vedere poziţia lui Georgescu faţă de Ucraina şi discrepanţa între sondajele de opinie şi rezultatul real, nu putem să excludem” un amestec rus, declară un profesor de ştiinţe politice la Universitatea Babes-Bolyai, Sergiu Mişcoiu.
Preşedintele în exerciţiu Klaus Iohannis, în vârsră de 65 de ani, care se află la finalul celui de-al doilea mandat, a consolidat poziţia prooccicentală a României, însă este acuzat că nu a făcut suficient în lupta împotriva corupţiei.
Rezultatele scrutinului de duminică sunt una dintre cele mai mari surprize ale alegerilor postcomuniste din România, în care liderii celor mai mari două partide, Partidul Social Democrat (PSD, centru-stânga) şi Partidul Naţional Liberal (PNL) - care se află la putere în cadrul unei colaiţii - au fost elininaţi în primul tur.
