Potrivit unui sondaj publicat de televiziunea naţională, Zoran Milanovic a obţinut 53.25% din voturi, iar Kolinda Grabar-Kitarovic 46.5%.
Zoran Milanovic, fost prim-ministru, câştigase şi primul tur de scrutin, cu o treime din voturi, beneficiind de sprijinul alegătorilor urbani, dar şi de divizarea dreptei.
Pledând pentru o "Croaţie normală" bazată pe toleranţă şi pe argumentul că ţara sa "nu mai este în război", candidatul Partidului Social-Democrat croat a susţinut că ţara trebuie să privească spre viitor şi să "lupte pentru locul său în Europa".
Kolinda Grabar-Kitarovic, candidata Uniunii Democrate Croate, a avut ca slogan de campanie "Croaţia autentică" şi a încercat să atragă aripa dură a electoratului de dreapta sedus de către artistul populist Miroslav Skoro. În primul tur acesta a câştigat aproape un sfert din sufragii, promiţând să desfăşoare armata la frontiere pentru a-i împiedica pe migranţi să intre în ţară şi angajându-se de asemenea să graţieze un criminal de război.
Croaţia a preluat pe 1 ianuarie preşedinţia semestrială a Consiliului UE, cu patru subiecte principale pe agendă: relaţiile între UE şi Londra după Brexit, dorinţa de aderare a ţărilor din Balcanii din Vest, schimbarea climatică şi viitorul buget plurianual al blocului comunitar.
În Croaţia funcţia prezidenţială este în mare măsură onorifică, dar înfrângerea Kolindei Grabar-Kitarovic poate complica sarcina Uniunii Democrate Croate şi a premierului moderat Andrej Plenkovic la alegerile legislative prevăzute pentru toamnă.