Conform unui sondaj IPSOS efectuat după închiderea urnelor, Partidul Lege și Justiție (PiS), aflat la guvernare, a ocupat primul loc în alegeri, dar a obținut doar 200 din cele 460 de locuri din parlament, conform datelor Reuters.
Pe de altă parte, opoziția centristă cu orientare pro-europeană a preluat controlul majorității parlamentare în urma alegerilor de duminică, devansând partidul naționalist populist PiS și aliații săi de extrema dreaptă, conform sondajelor post-electorale citate de AFP.
Cele trei principale partide centriste - Platforma Civică (KO) sub conducerea lui Donald Tusk, creștin-democrații din "A treia Cale" și partidul Stânga - au acumulat împreună 248 de locuri, comparativ cu 212 locuri obținute de PiS și aliații lor din Confederație (extrema dreaptă).
Primele rezultate oficiale sunt aşteptate să apară încă de duminică seara.
Liderul KO, Donald Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, a promis să repare relaţiile Varşoviei cu Bruxellesul, care au fost tensionate de numeroase ciocniri pe teme precum independenţa justiţiei, drepturile LGBT şi migraţia.
"Democraţia a învins. Acesta este sfârşitul guvernului PiS", a declarat duminică seara Donald Tusk, bucuros, în faţa membrilor de partid.
Criticii spun că, de la venirea la putere în 2015, PiS a sporit influenţa politică asupra instanţelor şi a transformat mass-media de stat în instituţii de propagandă. Aproximativ 110 miliarde de euro din fondurile UE alocate Poloniei au fost îngheţate din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept.
Liderul PiS, Jaroslaw Kaczynski, a declarat oficialilor reuniţi la sediul partidului din centrul Varşoviei că nu este clar dacă rezultatul de duminică se va traduce printr-un nou mandat. "Trebuie să avem speranţă", a spus Kaczynski.
În contextul în care războiul face ravagii în Ucraina vecină şi se prefigurează o criză a migranţilor, UE şi Washingtonul urmăresc îndeaproape votul, deşi atât PiS, cât şi opoziţia sa majoritară susţin rolul cheie al Poloniei, membră NATO, în furnizarea de sprijin militar şi logistic Kievului.
PiS a prezentat scrutinul ca pe o alegere între securitatea faţă de o migraţie neîngrădită, cu care susţine că opozanţii săi sunt de acord, şi o occidentalizare pe care o consideră contrară caracterului catolic al Poloniei.
PiS, care neagă orice abatere, afirmă că reformele sale au ca scop să facă ţara şi economia mai echitabile, eliminând în acelaşi timp ultimele vestigii ale comunismului. PiS şi-a construit sprijinul pe baza unor ajutoare sociale generoase, pe care partidele rivale le vor opri.
