„În momentul în care majoritatea statelor membre au sisteme de taxare a poluării şi descurajează deţinerea maşinilor poluante, şi România nu are un asemenea sistem, am devenit o piaţă-ţintă, unde se aduc maşinile vechi. Aceasta este situaţia pe care am găsit-o şi eu la minister. Ministerul Mediului trebuie să găsească o soluţie la nivel naţional de sprijin, în primul rând. Partea de taxare nu o să fie niciodată la Ministerul Mediului, pentru că s-a văzut cu taxa de poluare, toate procesele au fost pierdute de România, pentru că nu au fost fundamentate cum trebuie. Este nevoie de un pachet de măsuri, iar în centrul acestuia trebuie să fie măsurile de sprijin pentru cetăţenii vulnerabili şi trebuie completat cu măsuri de descurajare a deţinerii maşinilor mai vechi de 15 ani cu motor de 3 litri, pe motorină, care arată foarte bine pe şosele, arată un statut al deţinătorului, dar care poluează foarte mult. Va trebui să facem diferenţa între cetăţeanul care, într-adevăr, nu-şi permite o maşină nouă şi cetăţeanul care umblă pe stradă cu o maşină mai veche de 15 ani, dar pe piaţa liberă costă 15 - 20.000 de euro. Aceste lucruri trebuie clar delimitate”, a explicat oficialul.
„România este ţara în care 39,1% din maşini au o vârstă mai mare de 17 ani. Este ţara care va fi afectată serios de tot ce înseamnă aceste obiective pe termen mediu şi lung ale Uniunii Europene. Văzând ambiţiile şi ţintele la nivel european, lucrurile sunt şi mai complexe. Noi am vorbit la începutul anului despre o consultare publică referitoare la o taxă de poluare. Această consultare publică devine şi mai urgentă pentru că, dincolo de o eventuală taxă, trebuie să vedem care este impactul acestor obiective la nivel european asupra industriei. Ministerul Mediului trebuie să ofere aceste informaţii şi trebuie să fie cureaua de legătură între celelalte ministere şi Comisie (Europeană - n.r.). Deci noi trebuie să aducem aceste ţinte la nivel naţional, să prezentăm Ministerului Economiei acele obiective care vor afecta producţia de energie, să prezentăm Ministerului Energiei pe energie, economie tot ce înseamnă reducerea ţintelor şi ramurile industriale care vor fi afectate. Trebuie să prezentăm ţintele şi intenţiile Comisiei Ministerului Dezvoltării pe tot ce înseamnă spaţiu locativ. Trebuie să prezentăm Ministerului Transporturilor acele ţinte care vor afecta mobilitatea la nivel naţional şi care vor fi ţinte clare de atins şi pentru România în ceea ce priveşte parcul auto”, a afirmat Tanczos, într-o conferinţă de presă.
De la 1 februarie 2017, taxa auto a fost eliminată, iar toţi cei care plătiseră o sumă la înmatricularea autovehiculelor urmau să-şi primească banii înapoi de la stat.
Pe data de 9 septembrie 2019, Ministerul Finanţelor Publice (MFP), prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), anunţa că a restituit taxe auto (taxa auto pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule sau timbrul de mediu) tuturor contribuabililor români care au depus documentaţii complete. Potrivit datelor de la momentul respectiv, începând din 2017, ANAF a restituit taxe auto în valoare totală de 6,16 miliarde de lei, pentru 1,91 de milioane de cereri depuse şi aprobate.
Taxa auto pentru autovehicule la prima înmatriculare a fost introdusă pentru prima dată la 1 ianuarie 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană. La acea vreme, taxa de primă înmatriculare se calcula în funcţie de trei variabile: vechimea maşinii, tipul de catalizator (euro) şi capacitatea cilindrică a maşinii.
Din 15 martie 2013 a intrat în vigoare timbrul de mediu pentru autovehicule, iar din acel moment taxa auto a fost calculată exclusiv pe baza emisiilor de CO2, înscrise în cartea de identitate a maşinii.
Conform celor mai noi date, publicate recent, de o platformă auto online, ce au avut la bază statistica Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Autovehiculelor (DRPCIV), tranzacţiile cu maşini second-hand pe plan intern (reînmatriculări) au crescut, în România, cu 41%, în primele şase luni ale anului comparativ cu datele din 2020, până la 335.000 de unităţi, în timp ce piaţa maşinilor noi s-a diminuat cu 4%, în aceeaşi perioadă.
În acelaşi timp, piaţa maşinilor second-hand din import a crescut cu 10%, în primul semestru faţă de anul trecut, la aproape 200.000 de unităţi tranzacţionate, iar cea mai bună lună a fost martie, cu peste 36.000 de maşini vândute.
