În mod tradiţional, în prim zi a evenimentului are loc discursul preşedintele american, în calitate de lider al ţării gazdă a sediului ONU. În mod excepţional, Joe Biden, care s-a deplasat, luni, la Londra, la funeraliile reginei Elisabeta a II-a, şi-a amânat intervenţia pentru miercuri, relatează G4Media.ro.
Cel care a susținut discursul de deschidere al celei de-a 77-a Adunări Generale este secretarul general al ONU Antonio Guterres.
În ceea ce priveşte pericolele, invazia Rusiei în Ucraina se va afla în centrul acestei săptămâni diplomatice la nivel înalt, printr-o intervenţie video a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care va avea loc miercuri, printr-o autorizaţie specială, adoptată prin vot săptămâna trecută de către statele membre ONU – şi o şedinţă a Consiliului de Securitate al ONU joi, la nivel de miniştri de Externe.
Însă ţările din emisfera de sud sunt tot mai supărate de faptul că Occidentul îşi concentrează atenţia asupra Ucrainei.
”Noi nu vrem să vorbim doar despre a pune capăt conflictului din Ucraina. Vrem ca conflictele să se termine la Tripoli, vrem ca conflictele să se termine în Siria, vrem ca conflictele să se termine oriunde există în lume”, a subliniat, luni, premierul Barbados, Mia Mottley, în prima zi a AG, axată asupra educaţiei şi obiectivelor dezvoltării.
Drept urmare, americanii şi europenii organizează marţi, într-o încercare de a răspunde îngrijorărilor anumitor ţări, o reuniune la nivel înalt pe tema securităţii alimentare, o consecinţă a acestui război rus, din cauza căruia suferă întreaga planetă.
Preşedintele francez Emmanuel Macron, care este așteptat să ia cuvântul la tribună marţi, urmează să insiste asupra necesităţii prevenirii ”fracturii” între ţările din emisfera de nord şi emisfera de sud, a anunţat Palatul Élysée, precizând că şeful statului francez va organiza un dineu pe această temă, împreună cu mai mulţi alţi lideri.
Tensiunile provocate de Războiul rus din Ucraina sunt un ecou al unui resentiment între nord şi sud în lupta împotriva modificărilor climatice.
Ţările sărace, aflate în prima linie a impactului devastator al unei încălziri globale de care nu sunt responsabile, se bat pentru ca ţările bogate să-şi respecte în sfârşit promisiunile de a le ajuta financiar.
Marţi se succed la tribună preşedinţii brazilian Jair Bolsonaro şi turc Recep Tayyip Erdogan, premierul japonez Fumio Kishida şi cancelarul german Olaf Scholz.
Pe de altă parte, dosarul nuclear iranian ar putea să ajungă din nou în centrul discuţiilor, asta cu atât mai mult cu cât preşedintele iranian Ebrahim Raisi se află la New York săptămâna aceasta, la prima sa AG.
Tot marți, Emmanuel Macron urmează să se întâlnească, în marja Adunării Generale, cu Ebrahim Raisi, în contextul în care perspectiva unei relansări a Acordului de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian scade, a anunţat Palatul Elysée.
Preşedintele francez, care a luat cina, luni seara, tête-à-tête, cu secretarul general al ONU Antonio Guterres, după ce a sosit la New York, urmează să participe la o întâlnire bilaterală, miercuri, cu omologul său american Joe Biden.
El urmează să se întâlnească marţi cu premierii pakistanez Shehbaz Sharif, britanic Liz Truss şi libanez Najib Mikati, iar miercuri cu preşedintele chilian Gabriel Boric Font.
