Gara de Nord în 1874, la doi ani după inaugurare. Fotografia, document de epocă, face parte din colecția Bibliotecii Academiei Române și poartă semnătura pictorului și fotografului Carol Popp de Szathmari.
Povestea Gării de Nord din București ia naștere pe 10 septembrie 1868, când, în prezența domnitorului Carol I a fost așezată piatra de temelie a clădirii. Gara a fost ridicată pe un teren care era proprietatea boierului Dinicu Golescu. Pământul i-a fost dat ca zestre nepoatei sale, Zoe Racoviţă, căsătorită cu Effigham Grant, cel după care a fost botezat viitorul pod Grant. Când locul a fost scos la vânzare, statul român a cumpărat o bună parte din el, în vederea construirii unei gări.
Aceasta a fost inaugurată pe 13 septembrie 1872, după 4 ani de la începerea construcției. Inițial stația a fost numită Gara Târgoviștei (pentru că strada numită astăzi Calea Griviței se numea pe acea vreme Calea Târgoviștei), iar oamenii puteau beneficia de circulațe feroviară doar pe linia Roman-Galați-București-Pitești.
Abia în anul 1888, când a avut loc prima reabilitare a gării, a fost numită „Gara de Nord”. În anii 1930-1932 Gara de Nord a fost modernizată, făcându-se mai multe lucrări. Una dintre cele mai importante a fost legarea celor nouă peroane printr-un peron transversal. Însă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în timpul bombardamentelor, clădirea, deși a rămas în picioare, a suferit importante distrugeri.
Chiar dacă la început nu era concepută pentru a deveni principala gară a Bucureștiului, odată cu trecerea anilor aceasta a devenit principalul nod feroviar al Capitalei dar și al României. Ea a fost construită în forma literei U, iar de-a lungul timpului i s-au adus modificări. Clădirea este inclusă în lista monumentelor istorice, iar ultima restaurare a sa a avut loc în perioada 1997-1999.
Clădirea Gării de Nord a fost inclusă în lista Monumentelor Istorice din România. În momentul de față reprezintă cel mai important nod feroviar din România, în fiecare zi, din cele 8 peroane, plecând și sosind aproximativ 200 de trenuri.
În aproprierea Gării de Nord există și un Muzeu al Căilor Ferate Române, unde se pot descoperi machete, vagoane, fotografii și acte vechi, costume de ceferiști, dar și obiecte cu caracter memorial legate de personalități cum ar fi Anghel Saligny (1854-1925) sau Elie Radu (1853-1931), care au avut realizări deosebite în domeniul podurilor feroviare.
Sursa: rador/rfi
