UPDATE 22:00 Potrivit Biroului Electoral Central (BEC), până sâmbătă la ora 22.00 au votat la secţiile deschise în străinătate 293.299 de persoane in turul I la alegerile prezidentiale. Au votat 156.632 de barbati si 136.667 de femei, potrivit BEC. S-a depășit deja cu mult prezența de la alegerile prezidențiale din 2014, primul tur.
UPDATE 21 Potrivit Biroului Electoral Central (BEC), până sâmbătă la ora 21.00, au votat la secţiile deschise în străinătate 285.078 de persoane in turul I la alegerile prezidentiale. Au votat 152.084 de barbati si 132.994 de femei, potrivit BEC.
UPDATE 20:00 Până sâmbătă la ora 20.00, au votat la secţiile deschise în străinătate 270.584 de persoane in turul I la alegerile prezidentiale. Au votat 144.112 de barbati si 126.577 femei, potrivit BEC.
A doua zi de vot în străinătate s-a încheiat deja în: Australia, China, Filipine, India, Japonia, Kazahstan, Malaysia, Noua Zeelandă, Republica Indonezia, Republica Coreea, Republica Populară Democrată Coreeană, Regatul Thailandei, Republica Singapore, Sri Lanka și Vietnam. Un număr de 838 de secții de votare au fost organizate în străinătate, potrivit BEC. Românii din străinătate vor putea vota şi duminică, între orele 7 – 21.
UPDATE 19:00 Potrivit Biroului Electoral Central (BEC), până sâmbătă la ora 19, au votat la secţiile deschise în străinătate 252.056 de persoane in turul I la alegerile prezidentiale. Au votat 133.958 de barbati si 118.098 femei, potrivit BEC.
A doua zi de vot în străinătate s-a încheiat deja în: Australia, China, Filipine, India, Japonia, Kazahstan, Malaysia, Noua Zeelandă, Republica Indonezia, Republica Coreea, Republica Populară Democrată Coreeană, Regatul Thailandei, Republica Singapore, Sri Lanka și Vietnam. Un număr de 838 de secții de votare au fost organizate în străinătate, potrivit BEC. Românii din străinătate vor putea vota şi duminică, între orele 7 – 21.
UPDATE 18:00 La toate secțiile din Diaspora au votat 232.484 de români până la ora 18:00. Dintre aceștia, 207.295 au votat pe liste supimentare, în cele 838 de secții, la care se adaugă cei 25.189 care au votat deja prin corespondență.
Tot în Italia sunt cei mai mulți români care s-au prezentat la vot în secțiile de votare - 39.105. Astfel că doar într-o jumătate de oră au votat puțin peste 1.500 de români în Italia, între 17:30 și 18:00
Pe al doilea loc e tot Marea Britanie - 36.236, urmată de Germania - 32.974, Spania - 25.790, Republica Moldova - 14.367.
UPDATE 17:35 Până la această oră, au votat 225.418 de români în secțiile din străinătate. Dintre aceștia, 200.229 au votat pe listele suplimentare, la care se adaugă cei care au votat deja prin corespondență - 25.189.
Cea mai mare prezență la vot s-a înregistrat în Italia - 37.480, tot pe primul loc în top, ca și în urmă cu o oră. Pe al doilea loc este Marea Britanie - 35.056, urmată de Germania - 31.847, Spania - 24.838, Republica Moldova - 14.083.
UPDATE 17:00 Potrivit Biroului Electoral Central, până sâmbătă la ora 17, au votat la secţiile deschise în străinătate 213.159 de persoane in turul I la alegerile prezidentiale.
Au votat 112.979 barbati si 100.180 femei, potrivit BEC.
Un număr de 838 de secții de votare au fost organizate în străinătate, potrivit BEC. Procesul electoral în cea de-a doua zi este în plină desfăşurare şi va continua până la ora 21.00, ora locală. Românii din străinătate vor putea vota şi duminică, între orele 7 – 21.
UPDATE ora 16:30. Peste 205.000 de români din Diaspora au votat în cea de-a doua zi, până la această oră.
Cea mai mare prezență la vot, la ora 16.30, se înregistra în Italia - 33.279 de români, Marea Britanie - 31.822, Germania - 28.626.
UPDATE ora 13:00. Potrivit datelor oferite de BEC, peste 123.000 de cetățeni români aflați în străinătate au votat până la această oră.
În total, sunt peste 148.000 de votanți, la acest număr adăugându-se și cei care au ales să voteze prin corespondență, aproximativ 25.000.
UPDATE a doua zi de vot în Diaspora, ora 11:00. Alegerile din străinătate se desfășoară timp de trei zile și sunt deschise 835 de secții de votare. În total, peste 121.000 de români și-au exprimat votul.
Peste 104.000 de români și-au exprimat votul. Cei mai mulți români de peste graniță au votat în Italia, Regatul Unit, Germania, Spania și Republica Moldova.
La ora 24:00, peste 100.000 de români au votat în Diaspora pentru alegerile prezidențiale 2019. Dintre aceștia, peste 77.000 sunt votanți pe liste suplimentare, conform datelor Biroului Electoral Central. Acestora, li se adaugă 25.000 de români care au votat prin corespondență.
În premieră, anul acesta românii din afara ţării au la dispoziţie trei zile pentru a alege preşedintele României la urne, în 835 de secţii de votare. Respectivele secţii sunt deschise astfel: vineri - între ora locală 12,00 şi ora locală 21,00, iar sâmbătă şi duminică - între ora locală 7,00 şi ora locală 21,00. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până la ora locală 23:59.
Cu ce documente se poate vota?
Românii din străinătate pot vota cu următoarele documente:
- cartea electronică de identitate;
- cartea de identitate provizorie;
- buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic;
- paşaportul diplomatic electronic/ paşaportul de serviciu/ paşaportul de serviciu electronic/ paşaportul simplu/ paşaportul simplu electronic/ paşaportul simplu temporar;
- în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar
Lista secțiilor de votare din Diaspora se regăsesc AICI
Harta secțiilor de votare pe țări poate fi consultă AICI
Aceste acte pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.
Alegeri prezidențiale 2019 Diaspora. Primul tur în cazul alegerilor prezidențiale 2019 vor avea loc pe 10 noiembrie. În cazul în care niciunul dintre candidați nu întrunește majoritatea de voturi valabil exprimate ale alegătorilor înscriși în listele electorale permanente, se organizează al doilea tur de scrutin, în data de 24 noiembrie 2019.
Pot vota cetățenii români care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.
Votarea începe duminică la ora 7.00 și se încheie la ora 21.00. Prin excepție, votarea în străinătate se desfășoară și pe parcursul zilelor de vineri și sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe în ziua de vineri, ora locală 12.00 și se încheie la ora locală 21.00, iar în ziua de sâmbătă, votarea se deschide la ora locală 7.00 și se încheie la ora locală 21.00 (art. 44 din Legea 370/2004).
Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot își pot să exercita dreptul de vot până cel mult la ora 23.59 (art. 46 din Legea 370/2004).
Alegeri prezidențiale 2019 Diaspora. Candidați
Alegeri prezidențiale 2019 Diaspora. Ordinea în care cei 14 candidați apar pe buletinul de vot a fost stabilită de către Biroul Electoral Central (BEC) prin tragere la sorți.
Klaus Iohannis
Alegeri prezidențiale 2019 Diaspora. Primul este chiar președintele Klaus Iohannis, care își dorește un al doilea mandat la Palatul Cotroceni. Este susținut de PNL. Născut la Sibiu, are 60 de ani și a absolvit Facultatea de Fizică de la Cluj. A fost profesor de fizică, iar apoi inspector școlar. Vreme de 14 ani, între 2000 și 2014, a fost primar al municipiului Sibiu. A câștigat primul mandat de președinte cu peste 6, 2 milioane de voturi, după o finală cu Victor Ponta.
Cine NU are drept de vot la alegerile prezidențiale 2019
Theodor Paleologu
Pe poziția a doua a buletinului de vot găsim un fost ambasador în Danemarca și Islanda. Theodor Paleologu, 46 de ani, a renunțat la diplomație pentru a intra în politică în 2008. A fost ales deputat de București (PDL/PMP) și a deținut postul de ministru al Culturii timp de un an. A studiat Filosofia la Sorbona și are un doctorat în științe politice la Universitatea Ludwig Maximilian din München. Este susținut de PMP.
Dan Barna
Dan Barna, propus de alianța USR – PLUS pentru funcția de președinte, este pe poziția a treia a buletinului de vot. Deputat și președinte al Uniunii Salvați România, s-a născut în urmă cu 44 de ani la Sibiu și este jurist de profesie. În 2016 a fost secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene în guvernul Cioloș.
Alegeri prezidențiale 2019 Diaspora. Kelemen Hunor
Următorul candidat, pe poziţia a patra a buletinului de vot este liderul UDMR, Kelemen Hunor. Are 51 de ani și este deputat din anul 2000. A fost ministru al Culturii în două rânduri. Kelemen Hunor are specializări în medicină veterinară, dar și în filosofie. Este autorul unui roman și a mai multor volume de poezie. Pentru activitatea literară a obținut în anul 1995 Premiul Uniunii Scriitorilor.
Viorica Dăncilă
Alegeri prezidențiale 2019 Diaspora. Viorica Dăncilă este candidatul PSD la funcția de președinte al României. A ajuns la conducerea Guvernul României în ianuarie 2018, iar din luna mai a acestui an a preluat conducerea PSD, după încarcerarea fostului lider, Liviu Dragnea. Viorica Dancilă a fost europarlamentar între 2009 și 2018. Născută la Roșiorii de Vede, are 55 de ani, este absloventă a Institutului de Petrol și Gaze din Ploiești și a fost inginer și profesor de tehnologie.
Cătălin Ivan
Un alt fost europarlamentar, Cătălin Ivan este candidatul Partidului Alternativa pentru Demnitate Naţională (ADN). Cătălin Ivan, 40 de ani, este economist, iar cele două mandate din Parlamentul European le-a obținut pe listele PSD.
Ninel Peia
Urmează pe buletinele de vot un fost deputat PSD, Ninel Peia, care candidează din partea partidului Neamul Românesc.
Alegeri prezidențiale 2019 Diaspora. Sebastian-Constantin Popescu
Cel mai tânăr dintre candidați, Sebastian-Constantin Popescu, este reprezentantul partidului Noua Românie.
John Ion Banu
Alegeri prezidențiale 2019 Diaspora. Pe poziția a noua îl găsim pe John Ion Banu, fondatorul partidului Națiunea Română.
Mircea Diaconu
Fostul actor Mircea Diaconu, susținut de ALDE și Pro România completează lista candidaților. Are 69 de ani și a intrat în politică în 2008, când a fost ales senator pe listele PNL. Iar în 2012 a fost pentru câteva luni ministru al Culturii în cabinetul condus de Victor Ponta. În ultimii cinci ani a fost europarlamentar independent. Acum este susținut de Pro România și de ALDE.
Bogdan Stanoevici
Un alt actor și director de circ, Bogdan Stanoevici, este candidatul independent aflat pe poziția a 11-a a buletinului de vot. A fost ministru pentru românii de pretutindeni în guvernul Ponta.
Alegeri prezidențiale 2019 Diaspora. Ramona Ioana Bruynseels
Ramona Ioana Bruynseels, 39 de ani, este candidata Partidul Puterii Umaniste din România. A absolvit Facultatea de Drept din Cluj și are un masterat în managementul administrației publice la Școala de Guvernare John F. Kennedy, în cadrul Universității Harvard. A fost consilier de stat pentru mediul de afaceri în aparatul premierului Viorica Dăncilă.
Viorel Cataramă
Urmează cel mai bogat dintre candidați, cel puțin potrivit declarațiilor de avere. Viorel Cataramă, 64 de ani, candidează susținut de Partidul Dreapta Liberală, formațiune pe care a înființat-o după plecarea din Partidul Național Liberal. Este om de afaceri și a fost senator PNL.
Alexandru Cumpănaşu
Lista este încheiată de Alexandru Cumpănaşu, unchiul Alexandrei Măceșanu, care a decis să candideze independent la Președinție după tragedia de la Caracal în care nepoata sa a fost ucisă. Este președintele Asociației pentru Implementarea Democrației și președinte al Coaliției Naționale pentru Modernizarea României, scrie digi24.ro.
Conform mai.gov.ro, la alegerile prezidențiale 2019 nu au drept de vot: debilii sau alienații mintal puși sub interdicție și nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.
