Președintele francez Emmanuel Macron pare să fi obținut ce și-a propus de la România - acordul de principiu pentru reformarea directivei privind detașarea muncitorilor, care permite angajarea românilor la costuri mai reduse în Franța.
Președintele român Klaus Iohannis a acceptat varianta potrivit căreia directiva nu ar fi destul de clară și suficient de bună și a subliniat că este de acord că prevederile trebuie să fie mai "eficiente" pentru toată lumea.
Cum va fi reformată directiva rămâne deocamdată de văzut. Hexagonul se plange de mult timp ca Europa Centrala si de Est castiga un avantaj inechitabil prin plasarea pe alte piete a fortei de munca ieftine, sustinand ca detasarea de muncitorii slab platiti afecteaza piata locala a muncii si erodeaza protectia in acest domeniu in statele cu salarii mai mari.
Parisul şi-ar dori ca totalul perioadelor de detaşare pentru un lucrător să nu depăşească 12 luni într-un răstimp de doi ani. Franţa vrea de asemenea să fie respectate condiţiile sociale şi plata. Pentru o aceeaşi muncă prestată, să existe un acelaşi salariu, indiferent de unde vine angajatul. Pe de altă parte, Macron a asigurat România că se bucură de susținerea Franței în chestiunea aderării la zona Schengen.
Cei doi șefi de stat au avut convorbiri tête-à-tête timp de o oră, a urmat o sesiune de convorbiri oficiale și o conferință de presă comună. Redăm, în cele ce urmează, cele mai importante declaraţii de presă ale celor doi şefi de stat.
România și spațiul Schengen
Klaus Iohannis a precizat că a avut discuţii foarte bune cu Emmanuel Macron şi a punctat că România îşi păstrează obiectivul de a adera la Schengen:
"Trebuie să vă mulţumesc pentru că aţi acceptat invitaţia mea lansată la Consiliul European din iunie, unde am confirmat împreună dorinţa de a duce relaţia bilaterală la o etapă superioară. România este prima ţară din lume unde efectuaţi o vizită bilaterală, ceea ce ne onorează. Anul viitor marchează nu doar Centenarul Unirii, ci şi 10 ani de la lansarea parteneriatului strategic. Am decis astăzi aprofundarea parteneriatului strategic, în special în domeniile politic, economic, cultural. Am exprimat interesul creşterii şi diversificării investiţiilor franceze în economia românească. În acelaşi timp am exprimat dorinţa de a colabora cu Franţa în contextul marcării în 2018 a Centenarului Unirii, proiect la care Franţa a contribuit decisiv. România rămâne un stat francofon, cu unul dintre cele mai mari numere de vorbitori de limbă franceză din regiune. Mulţi români lucrează în Franţa şi contribuie direct la prosperitatea societăţii franceze. Am decis să sprijinim o colaborare solidă între România şi Franţa în sensul chiar al redefinirii proiectului european, la care ţinem foarte mult. L-am asigurat pe preşedintele Franţei că poate găsi în noi un partener profund implicat. (...) România este astăzi un stat membru matur, care doreşte să fie membru refondator al UE. Am subliniat importanţa de a avansa în procesul european de integrare într-o formă incluzivă.Am arătat că Europa socială trebuie să fie una a coeziunii. România va acorda susţinere consistentă proiectului Europei Apărării. I-am transmis domnului preşedinte şi că obiectivul aderării la Spaţiul Schengen rămâne unul important, România acţionează deja ca un membru de facto al Spaţiului Schengen. (...)Domnule preşedinte, această vizită este un excelent prilej pentru a lucra împreună şi pentru a ne consolida lupta la proiectul european".
Ulterior, a luat cuvântul Emmanuel Macron care a afirmat că România are tot dreptul să adere la Schengen, iar Franţa o susţine în acest demers. Pe de altă parte, acesta a spus că în prezent, spaţiul Schenen nu funcţionează bine în Europa.
"Îmi face foarte mare plăcere să fiu astăzi aici în această vizită bilaterală. (...) Sunt astăzi aici pentru că, într-adevăr, avem un parteneriat strâns, acum 10 ani ţara dumneavoastră a aderat la UE şi a făcut progrese considerabile, şi pentru că ne aflăm într-un moment în care e important să pregătiţi responsabilităţile iminente care vin din preluarea preşedinţiei Consiliului UE. O relaţie bilaterală se construieşte şi prin relaţii de afaceri pe care de asemenea sper să le dezvoltăm şi mă voi întâlni mai târziu cu comunitatea franceză a oamenilor de afaceri în România, atât francezi, dar şi tineri şi antreprenori români care şi ei doresc să se dezvolte în Franţa. Am vorbit, de asemenea, de mai multe subiecte de interes comun, despre această Europă care se referă la faptul că trebuie să progresăm împreună în beneficiul Europei. Am vorbit şi despre revizuirea directivei referitoare la prestarea muncii în Franţa, pentru a clarifica tot cadrul acestui proces. De asemenea, în cadrul acestei conferinţe de presă aş dori să explic faptul că revizuirea directivei pentru detaşarea lucrătorilor nu interzice transportatorilor deplasarea, ci dimpotrivă acum prezintă un cadru slab care permite angajarea lucrătorilor cu preţurile din ţara de origine. Doresc să punem capăt acestui sistem care nu reprezintă spiritul Uniunii Europene. Din acest punct de vedere, ne dorim ca toţi cei care lucrează în Europa să facă asta într-un mod loial şi competitiv. În luna iunie am realizat dezvoltatrea unui fond pentru Apărare, pentru cei care doresc să contribuie la acest proiect şi mă bucur că discuţiile de astăzi au revelat că şi dumneavoastră susţineţi acest insturment, pentru parteneriate întărite în acest domeniu, pentru cooperări care se structurează deja de câţiva ani. Dincolo de aceasta, dorinţa noastră este ca Europa este să meargă înainte. Aveţi tot dreptul să cereţi intrarea în Spaţiul Schengen, (...) dar trebuie să fiu onest: Europa Spaţiului Schengen nu funcţionează bine, iar obiectivul meu este ca în următoarele luni să venim cu nişte reforme şi să vă asociem la aceste discuţii. Din acest punct de vedere vă arăt toată deschiderea pentru a recunoaşte eforturile pe care le-aţi făcut".
Întrebările jurnaliştilor:
Acord pentru o viitoare reformă a directivei care îl nemulțumește pe Macron
Macron: Nu voi accepta ca transportatorii francezi să facă dumping social
Întrebat despre directiva privind detaşarea muncitorilor şi modul în care transportatorii vor fi influenţaţi de această reglementare, Emmanuel Macron a spus că, de fapt, este vorba despre două directive care nu au legătura una cu alta: directiva privind detaşarea muncitorilor care se va aplica şi în cazul persoanelor care lucrează în transporturi în Franţa şi de o directivă a transportatorilor care va oferi un cadru legal privind desfăşurarea acestei acitivităţi pe teritoriul întregii Uniunii Europene.
"Aş vrea să nu fie nicio ambiguitate în ce priveşte transportul rutier. Sunt două subiecte diferite. Franţa nu scoate transportul rutier din acord. Când vorbesc despre transportatorii românii angajaţii în Franţa, intră în acordul privind problematica detaşării lucrătorilor. Dacă vorbim despre transportatorii români care au activităţi în Uniunii Europeană, aici este vorba de o altă directivă care va oferi un cadrul general pentru această activitate", a explicat preşedintele Franţei, adăugând că nu va accepta ca transportatorii francezi să facă dumping social angajând lucrători din ţări cu salarizare redusă.
Iohannis: Regulile europene au fost construite pentru a înlesni convergenţa
De asemenea, Klaus Iohannis a precizat că este foarte important să evităm simplificările inutile.
"În Europa de Vest apare tot mai des această discuţie legată de de ceea ce se numeşte social dumping. Nu cred că v-aţi imaginat că eu şi domnul preşedinte Macron vom face un draft al directivei pentru detaşarea muncitorilor. Există o mare nemulţumire în Franţa că sunt lucrători care vor să eludeze sistemul decât să se integreze în sistem. Trebuie să vedem care sunt aceste nemulţumiri şi, bineînşeles, dorinţa unora de a trai mai bine", a spus preşedintele României. Conform acestuia, faptul că apar astfel de discuţii înseamnă că directiva nu este suficient de clară şi suficient de bună. "Trebuie să se evite anumite confuzii. Nimeni nu doreşte să înlăture competiţia sau piaţa liberă. Nu este de ajuns să se rescrie directiva, este nevoie de o cooperare mai intensă şi mai elaborată între sistemele sociale din întreaga Europa, este nevoie de un control mult mai bun", a mai spus Klaus Iohannis, adăugând că până la urmă regulile europene au fost construite pentru a înlesni convergenţa, pentru a aduce o dezvoltare care să ne pună pe toţi pe aceeaşi treapta a nivelului de trai. "Se ştie căa există agenţii care exploateaza diferenţa de venituri pentru a avea profit. Ceea ce îmi doresc eu şi domnul preşedinte Macron este să oferim o abordare corectă şi echitabilă pentru toată lumea", a precizat preşedintele României.
"Nu am niciun motiv să mă opun intrării României în spaţiul Schengen"
Preşedintele Franţei a mai fost întrebat dacă ţara sa va sprijini aderarea României la Spaţiul Schengen abia după redefinirea acestuia. Aceasta a spus: "Rapunsul meu este 'Da'". "Salut toate eforturile României privind securitatea graniţelor europene. Nu am niciun motiv să mă opun intrării României în spaţiul Schengen", a precizat Emmanuel Macron, adăugând că spaţiul Schengen trebuie reformat în profunzime şi că România sa intre în acest spaţiu întărit.
Update 13.35 Preşedintele Franţei a ajuns la Palatul Cotroceni, alături de soţia sa şi întreaga delegaţie.
Update 13.20 Delegaţia lui Emmanuel Macron a intrat în Bucureşti.
Vizita lui Macron are mai multe mize, dar una este foarte importantă pentru președintele francez.
Directiva muncitorilor detașați
Mini-turneul European al lui Emmanuel Macron a debutat, ieri, cu o vizită în Austria. Discuțiile, însă, nu s-au purtat doar cu șeful guvernului austriac. Premierul ceh și cel slovac au venit și ei la Salzburg pentru a-l întâlni pe cel care le-a promis o nouă Europă. Macron nu a pierdut timpul și a atacat frontal cea mai sensibilă temă a deplasării sale: directiva muncitorilor detașați.
"Directiva detaşării, aşa cum funcţionează ea astăzi, este o trădare a fundamentelor spiritului european. Piaţa unica şi libera circulaţie a lucrătorilor nu are ca scop să favorizeze ţările care promovează cele mai puţine drepturi sociale. Acest lucru nu face decât să alimenteze populismul şi să erodeze încrederea în proiectul european. Proiectul de reformă a directivei pe care-l dorim noi este un proiect care urmăreşte să limiteze la un an timpul de utilizare a lucrătorilor detaşaţi, să întărească controalele, să dezvolte cooperările bilaterale în materie de controale şi să respecte un principiu simplu, acela că pentru aceeaşi muncă să fie plătit acelaşi salariu. Numai aşa se vor evita distorsiunile. Toate aceste modificări vor duce la o reformă în profunzime a actualului sistem” a spus Emmanuel Macron la Salzburg în urma discuţiilor purtate cu cancelarul austriac Christian Kern.
Directiva pentru muncitorii detasati le permite companiilor europene sa trimita angajati in alte state UE cu contracte prin care sunt nevoite sa garanteze numai salariul minim din tara gazda.
Directiva a apărut în 1996 și spune că un muncitor român, de exemplu, poate să lucreze detașat în Franța, unde va avea un salariu la nivelul din Hexagon, însă va plăti contribuții sociale la nivelul din România.
"Cruciada" lui Emmanuel Macron în Estul Europei
Hexagonul se plange de mult timp ca Europa Centrala si de Est castiga un avantaj inechitabil prin plasarea pe alte piete a fortei de munca ieftine, sustinand ca detasarea de muncitorii slab platiti afecteaza piata locala a muncii si erodeaza protectia in acest domeniu in statele cu salarii mai mari.
Emmanuel Macron este nemulțumit de această lege europeană și vrea schimbarea ei, deoarece duce la ceea ce se numește ,,dumping social”, un fenomen cu mai multe fațete. Se poate referi atât la muncitorii din est plătiți, mai prost în statele vestice, cât și la decizia marilor companii de a-și muta producția în estul continentului, pentru o mână de lucru mai ieftină. Subiectul a fost unul dintre cele mai fierbinți în campania electorală din Franța.
Franța este a doua țară, după Germania, ca număr de muncitori detașați pe care îi găzduiește. Aproape 300.000 de mii. Însă tot Franța este a treia țară exportatoare de muncitori detașați. Peste 150.000 de francezi lucrează în alte state ale Uniunii Europene.
Propunerea lui Macron
O reuniune, considerată de mulţi drept decisivă, pe tema reformei directivei detaşării, este programată de preşedinţia estoniană a UE în luna octombrie. Emmanuel Macron vrea deci până atunci să găsească un compromis, de unde şi iniţiativa acestui mini-turneu european în cursul căruia va întâlni 5 lideri regionali – din Austria, Cehia, Slovacia, România şi Bulgaria.
Iată de ce Franţa vrea să găsească în primul rând un compromis privind durata detaşării; vrea să plafoneze această durată la un an şi să se ia în calcul toate perioadele intermediare, inclusiv cele de sub trei luni, lucru care nu se face astăzi. Pe scurt şi fără a intra în alte detalii şi mai tehnice, Parisul şi-ar dori ca totalul perioadelor de detaşare pentru un lucrător să nu depăşească 12 luni într-un răstimp de doi ani. Franţa vrea de asemenea să fie respectate condiţiile sociale şi plata. Pentru o aceeaşi muncă prestată, să existe un acelaşi salariu, indiferent de unde vine angajatul. În fine, francezii şi-ar dori o combatere mai eficientă a fraudei iar cei prinşi în culpă, să fie cu adevărat pedepsiţi. Acest ultim capitol ar fi pe cale de ameliorare, „schimburile şi cooperarea bilaterală fiind mai întărite de o vreme încoace” spun surse din anturajul prezidenţial, scrie RFI Romania.
Bilanț pozitiv
Prima parte a turneului lui Macron pare a a vea succes. A fost o întâlnire foarte, foarte bună” insistă anturajul preşedintelui francez, după vizita în Austria, potrivit RFI Romania. Atât pe plan bilateral cu fiecare din cei trei şefi de guvern – Christian Kern, gazda, cât şi cu premierii ceh şi slovac, Bohuslav Sobotka, respectiv Robert Fico – cât şi la reuniunea în patru. Cooperarea a fost foarte bună şi „s-a desprins o dorinţă clară din partea tuturor de a ajunge la un acord în luna octombrie pe tema reformei directivei detaşării. E un progres enorm din partea unor state precum Slovacia şi Cehia, până acum reticente” insistă o sursă diplomatică. In ce direcţie se merge, cu ce concesii din partea Parisului şi a celorlalţi, nu se spune încă dar optimismul domneşte în rândul delegaţiei franceze.
Migrație, reforma UE și armament francez pentru România
Alte două mari teme ale vizitei lui Emmanuel Macron în Austria, România și Bulgaria țin de reformarea Uniunii Europene, fenomenul migrației și de crearea unei forțe comune de apărare în rândul celor 27 de state. Ambele proiecte, crede liderul de la Elysee, depind de prietenia franco-germană.
Nu în ultimul rând, șeful statului francez este interesat de semnarea unor contracte lucrative în domeniul apărării.
Acum doar o zi, societatea Airbus Helicopters, filială a grupului aeronautic european, a transmis mesajul că așteaptă ca autoritățile de la București să organizeze o licitație ''transparentă'' pentru achiziția de elicoptere, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Conform surselor apropiate grupului Airbus, acest subiect se va afla pe agenda convorbirilor pe care președintele Emmanuel Macron le va avea joi la București.
Airbus Helicopters a inaugurat o uzină la Brașov în septembrie 2016, în prezența președintelui francez de la acea vreme, François Hollande, primele elicoptere urmând să fie produse acolo în anul 2018.
Parisul este interesat și de vânzarea de rachete României, motiv pentru care Macron este însoțit în vizita sa de oficiali ai MBDA, cunoscutul producător francez.
Spre seară, la ora 17.30, preşedintele Klaus Iohannis îl va însoţi pe Emmanuel Macron într-o vizită la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", iar la ora 19.30, la Palatul Cotroceni va avea loc o recepţie oferită de către preşedintele României, în onoarea preşedintelui Franţei.
