Neurologii se străduiesc de decenii să înțeleagă cum funcționează memoria umană, însă nu au reușit să treacă de explicația generală că e un proces extrem de complicat care implică mai multe sisteme cerebrale.
În interiorul creierului, proteinele nu stau decât câteva minute, și totuși amintirile noastre se întind pe durata unei vieți întregi.
Recent, colaborarea unor cercetători de la mai multe instituții de prestigiu - University of Utah, University of Copenhagen și MRC Laboratory of Molecular Biology din Marea Britanie - a descoperit ceva extrem de straniu legat de o proteină denumită Arc.
Această proteină este esențială pentru formarea memoriei pe termen lung. Ceea ce au descoperit oamenii de știință este că proteina Arc are proprietăți similare modului în care un virus își infectează organismul-gazdă.
"Gena neuronală Arc este esențială pentru stocarea pe termen lung în creierul mamiferelor, facilitează diverse forme de plasticitate sinaptică și este implicată în tulburări ale dezvoltării neuronale", spun cercetătorii în studiul citat, precizând că se știu puține lucruri despre funcționarea moleculară a lui Arc și despre originile sale evolutive.
Neurologii cred că o întâmplare fericită care a avut loc în urmă cu sute de milioane de ani a dus la poziționarea centrală a proteinei Arc în funcționarea memoriei noastre, potrivit studiului prezentat de Big Think.
Cercetătorii sunt contrariați de ideea că o proteină se poate comporta ca un virus și poate servi ca o platformă prin care neuronii comunică. Ceea ce Arc face este să deschidă o fereastră prin care amintirile se solidifică. Fără proteina Arc acest lucru este imposibil, mai spun cercetătorii.
