Cine stă în spatele OUG pe Justiție. Augustin Lazăr: "Este o stare de neliniște în sistem"

"Ordonanța de Urgență a Guvernului numărul 7/2019 a fost un act normativ care a venit intempestiv și eu, personal, ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, am văzut proiectul în ziua în care Guvernul l-a emis, în ziua în care ordonanța a fost emisă de Guvern, pe la orele 13:30 mi-a fost trimisă de unul dintre membrii CSM, dar într-un mod inedit, pe WhatsApp. Adică toată lumea era surprinsă ce se întâmplă. Nu mi-am putut exprima opinia cu privire la acel proiect care probabil a ajuns seara, după-amiază la CSM, membrii CSM-ului nu au exprimat un punct de vedere și astfel, avizul pe care Consiliul Superior al Magistraturii trebuia să-l emită în calitatea sa de garant al independenței Justiției și de conducător al instituțiilor justiției a fost golit de conținut", a declarat Augustin Lazăr, într-un interviu acordat în exclusivitate jurnlistei Realitatea TV Ionela Arcanu.

Întrebat dacă avizul Consiliului Superior al Magistraturii este important pentru Executiv sau dacă pur și simplu era o grabă, acesta a replicat: "Magistrații au înțeles foarte bine că era și una, și alta. Exista o urgență din punct de vedere al intereselor Executivului pentru a promova cu asemenea viteză probabil un standard de performanță impus în domeniul Executivului. Dar ce standard, impus să afecteze calitatea de garant al independenței justiției, adică atribuțiile CSM... De aceea noi am și spus că această ordonanță de urgență nu poate fi constituțională. Colegii noștri, fiindcă am constituit un colectiv de experți în domeniu, au observat punct cu punct toate aspectele de neconstituționalitate care sunt vizibile multe dintre ele și cu acestea am sesizat mai întâi Avocatul Poporului, care are calitatea să sesizeze Curtea Constituțională a României, apoi am trimis-o primului ministru al Guvernului României pentru că primisem invitația și ce se putea discuta post factum, asta mă întreb? Noi ne întâlnim periodic la Consiliul Strategic, la Ministerul Justiției, unde toate instituțiile doresc dialogul și își expun nevoia de dialog pentru orice proiect legislativ, fiindcă magistrații au nevoie de stabilitate legislativă. Este un imperativ al muncii în Justiție. Ei bine, de fiecare dată se promite cooperare în vorbe, cooperare loială sau colaborare loială, cum spune Constituția României și cum spune jurisprudența Curții Constituționale a României, însă, în fapte, iată ce se întâmplă... În fapte, cu regret o spun, există o opacitate vizibilă la dialog. De ce nu există interes la dialog? Pentru că sunt prioritare interesele politice. Și politicul vrea neapărat să pună sub control instituțiile Justiției. Au spus-o public niște oameni din politică. Justiția nu este capabilă să se gestioneze - ce curaj să faci asemenea afirmații într-un stat de drept! - și atunci este necesar ca noi să preluăm frâiele și să stabilim regulile după care să o gestionăm."

Solicitat să detalieze cum contraatacă sistemul judiciar, Lazăr a explicat: "Sistemul judiciar este alcătuit din magistrați judecători, magistrați procurori, sunt niște oameni formați la Institutul Național al Magistraturii, o instituție la cel mai înalt nivel european, oameni care sunt supuși unui concurs foarte sever la intrare, oameni cu o inteligență profesională sclipitoare, și eu nu mă îndoiesc că acești oameni care compun instituțiile Justiției în România vor fi capabili să apere Justiția. Ei trebuie să își demonstreze maturitatea profesională după 10 ani de activitate în cadrul Uniunii Europene, după sute, mii de întâlniri cu magistrații europeni, schimb de bune practici, etc., colegii noștri știu ce e de făcut pentru a apăra justiția. Eu am mare încredere în colegii noștri."

În ceea ce privește protestele din justiție, respectiv deciziile de suspendare a activității, Lazăr susține că pot fi citite ca fiind dovezi ale maturității profesionale.

"Este o atitudine luată de colegii noștri care cunosc foarte bine modul în care au dreptul la exprimare și modul de a se manifesta, fiindcă au trecut examene grele la materia CEDO și la alte materii în Institutul Național al Magistraturii, iar cine și-a finisat spiritul de duritate a catedrelor de la Institut știe bine ce are de făcut. Și eu zic să avem încredere în ei. Ei vor apăra justiția României și ne vor demonstra că România este stat de drept, adică pe lângă cele două autorități, care sunt legislativul și executivul, noi avem și justiție în România, și că această autoritate nu este mai prejos, poate să asigure echilibrul într-un stat de drept", a adăugat Lazăr.

"În interiorul sistemului judiciar, se vede o stare de neliniște a magistraților judecători și procurori, care este datorată în foarte mare măsură acestei instabilități legislative. Spre exemplu, a venit în toamnă legiuitorul și a hotărât să consacre principiul separării carierelor profesionale: judecătorii să aibă cariera bine conturată, gestionată de secția de judecători, procurorii să aibă cariera gestionată de Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturi, care este, repet, garantul independenței Justiției. Și ce vedem noi acum? Printr-o ordonanță de urgență, vine guvernul și înfrânge voința legiuitorului care a stabilit acest principiu acum 3-4 luni, cu putere de lege, în octombrie au rămas definitive Legile Justiției așa cum au fost modificate... Și vine acum Executivul, printr-o OUG, să se subroge atribuțiilor constituționale ale legiuitorului. Așa ceva nu e permis! De pe scaun și din prima privire se vede neconstituționalitatea unei astfel de OUG. Și oportunitatea ei, fiindcă legea privind normele de tehnică legislativă este făcută o precizare - nu se pot modifica legile după motive de oportunitate și de înțelegeri ocazionale pe care le pot face grupurile politice în Parlament. Ei bine, aceasta este valabilă și pentru ordonanțe de urgență. Cum, după trei, patru luni de la stabilirea unor principii ferme în funcționarea Justiției, vii și încalci stabilitatea cadrului normativ al României pentru că apare o oportunitate să lipsești Consiliul Superior al Magistraturii, de exemplu, de dreptul de a delega. Pai instituția delegării este o instituție de dreptul muncii, o instituție juridică de dreptul muncii care se folosește în toate domeniile. Dacă ai nevoie pentru un post să-l ocupi rapid pentru ca instituția să poată funcționa trebuie să ocupi prin delegare acel post, după care deschizi procedura care, sigur, poate continua, poate fi contestată în instanță, se pot întâmpla multe, dar oamenii competenți care au demonstrat, care au vechime, o expertiză în domeniu trebuie să ocupe acel domeniu. O să vă dau un exemplu: DIICOT are o secție antitero. Imaginați-vă că procurorul care este delegat la Secția antitero a DIICOT în 45 de zile, conform OUG, îi încetează delegarea. Păi stă, se blochează activitatea antiteroristă a României din cauză că a vrut un politician să nu existe acest instrument la îndemâna CSM să asigure pe cineva care să îndeplinească acea funcție până la epuizarea procedurii legale? Așa ceva nu e permis... Așa ceva afectează funcționarea unei instituții fundamentale a statului de drept, care este Ministerul Public, iar afectarea activității unei instituții fundamentale a statului de drept este interzis a se face prin ordonanță de urgență. Este vizibil și mă mir cum au avut curajul inițiatorii, văzând astfel de aspecte de neconstituționalitate, să se repeadă la o astfel de ordonanță de urgență. Îmi pot explica prin faptul că decizia a luat-o altcineva, adică nu cine se vede, ci decizia a fost luată mai în spate, așa cum am fost obișnuiți și în alte situații. Și atunci, altcineva este posibil să nu fie jurist și să fi venit cu o idee pe care ministrul doar trebuie să o pună în practică pentru a fi la nivel de competență, pentru a satisface evaluările în cadrul Guvernului", a punctat Lazăr.

Întrebat cine ar fi putut lua decizia, acesta a replicat: "Nu aș dori să speculez... Cert este că un jurist al României cu experiență, inclusiv de judecător la Curtea Constituțională, nu poate să nu vadă lucrurile pe care le văd majoritatea magistraților. Nu trebuie să le scrie procurorul general o scrisoare publică adresata Avocatului Poporului pentru ca pe urmă să spună 'Da, este în regulă, hai să revenim asupra unor dispoziții!' Păi nu putem reveni asupra unor dispoziții, această ordonanță în integralitatea ei este neconstituțională fiindcă nu avem nici situație excepțională de a ieși cu astfel de ordonanță. Noi trebuie să demonstrăm existența unei situații excepționale, așa ne cere articolul 115 din Constituția României, și apoi faptul că noi nu putem să amânăm reglementarea. Că este imperios necesar acum să se reglementeze. Ei bine, dacă avem cele două situații trebuie să le și demonstrăm, să le arătăm în cadrul motivării, în expunerea de motive. Ei bine, inițiatorul nici măcar n-a făcut efortul să explice pas cu pas, sau nu i-a fost la la îndemână fiindcă este dificil de argumentat lucruri care sunt neconstituționale, nelegale și tu să le dai o aparență de legalitate."