„Respectarea limitelor impuse de această obligaţie de rezervă (de exprimare a magistraţilor, n.r.) nu poate conduce la o îngrădire necondiţionată a libertăţii de exprimare, CEDO afirmând în jurisprudenţa sa că un nivel ridicat de protecţie a libertăţii de exprimare, care este asociat cu o marjă de apreciere restrânsă a autorităţilor, va fi, în mod normal acordat în cazul în care afirmaţiile au legătură cu un subiect general de interes precum funcţionarea sistemului judiciar. (...) S-a apreciat că trebuie să se ţină seama de toate circumstanţele concrete în care au fost făcute afirmaţiile, precum şi de calitatea specifică pe care o are domnul Augustin Lazăr, şi anume procuror general al PÎCCJ”, arată motivarea plenului CSM, la decizia pronunţată în 3 decembrie.
În motivare mai este subliniat şi articolul din cod ce impune rezervă în exprimarea magistraţilor - articolul 17 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor: „Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în funcţie şi în societate”.
Potrivit documentului, plenul CSM a apreciat că declaraţiile publice ale lui Augustin Lazăr au vizat opinia procurorului general cu privire la situaţia procurorilor invitaţi la audieri în faţa Comisei Comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi „au fost efectuate în acord cu rolul Ministerului Public în societate, în concordanţă cu dispoziţiile art. 131 alin. 1 din Constituţia României”.
Cu toate acestea, motivarea arată că Lazăr a explicat că formularea „inculpaţi de rang înalt” se referea la un fost ofiţer SRI care chema la audieri procurori.
„După cum rezultă din adresa nr. 256/c/2018 a PÎCCJ din data de 5.02.2018, ataşată la lucrarea Secţiei pentru procurori nr. 13044/2018, domnul procuror general, Augustin Lazăr, a precizat că afirmaţia „inculpaţi de rang înalt ” vizează solicitările de audiere într-o comisie parlamentară făcute de un ofiţer superior în rezervă din cadrul SRI, trimis în judecată de DNA şi condamnat de instanţa de fond”, arată sursa citată.
Este vorba despre fostul ofiţer SRI Daniel Dragomir, condamnat în primă instanţă de Tribunalul Bucureşti la 1 an de închisoare cu suspendare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii.
„De asemenea, plenul CSM constată că formularea utilizată „infractori de rang înalt” privea, în fapt, astfel cum admite chiar domnul procuror general, un ofiţer superior în rezervă din cadrul SRI, condamnat în primă instanţă (dosarul nr. 2283/3/2015 al Tribunalului Bucureşti), care nu era membru al Comisiei Comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI. Plenul CSM (...) consideră că etichetarea membrilor unei Comisii parlamentare prin utilizarea de către procurorul general al PÎCCJ a termenului la plural - inculpaţi, când, în fapt, era un ofiţer superior în rezervă din cadrul SRI, condamnat penal în primă instanţă, constituie împrejurări ce ar fi trebuit asimilate indiciilor privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi analizate corespunzător”, mai arată motivarea membrilor CSM.
„Plenul constată că ar putea exista indicii privind încălcarea normelor de conduită (...), motiv pentru care apreciază că se impune revocarea hotărârii Secţiei pentru procurori pe motive de oportunitate”, mai spune documentul.
În data de 3 decembrie, plenul CSM a admis, contestaţia Inspecţiei Judiciare faţă de decizia Secţiei pentru procurori care a decis că Augustin Lazăr nu a încălcat codul deontologic al magistraţilor când a folosit formularea „inculpaţi de rang înalt”. Plenul a arătat că există indicii privind încălcarea codului deontologic.
Tot la acel moment, Augustin Lazăr a declarat pentru MEDIAFAX, că apreciază hotărârea plenului ca fiind nelegală şi că aşteaptă motivarea pentru a o ataca în instanţă.
Declaraţia lui Augustin Lazăr care a condus la această decizie este din decembrie anul trecut: "În tot cursul anului 2017, Ministerul Public şi în general instituţiile din justiţie au format obiectul unor atacuri concentrice, ele s-au văzut. Am folosit expresia «hărţuit» pentru că am găsit-o în raportul de la Geneva, unde scrie «Procurorii din DNA sunt hărţuiţi prin campanii media, prin chemarea în faţa unor comisii speciale». Dar acolo cine îi convoacă? Nişte inculpaţi de rang înalt, care vor ca discuţiile să aibă loc în alt mediu în afară de cel judiciar. Procurorii sunt invitaţi să dea seama într-un mediu care nu e judiciar. Am folosit această expresie pentru ca o foloseşte nu numai redactorul acestui raport, ci o vedem noi din ceea ce vedem noi prin atacuri media şi alte acte care sunt evident neprietenoase procurorilor, cum ar fi aceea să scoatem cuvântul «independent» din textul legii privind statutul şi care într-o manieră subtilă, dar dubioasă a dorit evident să îndepărteze statutul procurorului de statutul de magistrat şi să-l ducă în zona Executivului”.
Inspecţia Judiciară s-a autosesizat, însă Secţia pentru procurori din CSM a decis, în luna iunie, în unanimitate că procurorul general Augustin Lazăr nu a încălcat codul deontologic al magistraţilor când i-a numit pe parlamentarii din comisiile speciale "inculpaţi de rang înalt". Inspecţia Judiciară a contestat decizia, soluţia fiind una de admitere a contestaţiei.
