Proiectul de lege inițiat de Dragnea și Tăriceanu a primit un aviz favorabil în Comisiile pentru apărare şi pentru administraţie publică ale Senatului. iar Traian Băsescu a propus următorul amendament:
"Se desecretizează de la data intrării în vigoare a legii toate planurile de cooperare realizate între DNA şi SRI în baza art. 15 din Protocolul de cooperare dintre PICCJ şi SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale nr. 003064 din 04.02.2009".
Traian Băsescu le-a explicat inițiatorilor Dragnea și Tăriceanu că hotărârea CSAT nr. 17/2005 nu trebuie desecretizată pentru că nu este secretă.
„Hotărârea nr. 17/2005 nu are niciun zero, deci nu este document secret. Eu am ieşit în conferinţă de presă şi am povestit-o după şedinţa CSAT din 2005. De aceea mi se pare dubios că nu se duc pe protocol ci pe hotărârea CSAT", a afirmat Traian Băsescu, la finalul şedinţei Comisiei pentru apărare a Senatului.
Fostul preşedinte al României a spus că pentru o bună informare a populaţiei ar trebui desecretizate planurilor de acţiune comune între SRI şi DNA, făcute în baza protocolului încheiat în 2009 între aceste instituţii.
„Am avut un amendament legat de hotărârea CSAT nr. 17 pe care unii senatori sau PSD o consideră baza protocoalelor ceea ce e o minciună de tip PSD. Baza protocoalelor este cu totul alta. Dacă vor să ajungă la corecta informare a populaţiei trebuiesc desecretizate planurile de acţiune comune între DNA şi SRI făcute în baza protocolului din 2009. M-am dus cu acest amendament în comisie, nici decum în baza hotărârii CSAT 17 pentru că acea hotărâre nu pomeneşte SRI. Nu îmi este clar ce urmăreşte Dragnea şi Tăriceanu cu această lege, Tăriceanu putea să le povestească conţinutul hotărârii CSAT din 2005 pentru că el era vicepreşedinte al CSAt şi putea să le explice foarte bine acea hotărâre, însă efectele legii cred că vorfi bune, se vor clarifica multe lucruri. Se va clarifica dacă au fost abuzuri. Eu sunt convins că nu toate dosarele au fost afectate de efectele acelui protocol", a adăugat Băsescu.
De asemenea, senatorul PMP a precizat că e o greşeală să fie vizate toate documentele secrete, deoarece unele dosare se află în prezent pe rol.
„Îmi e greu să anticipez şi de aceea m-am dus cu un amendament care să nu fie foarte general, pentru că ei de fapt prin ceea ce prevede proiectul de lege, că se desecretizează toate documentele secrete, pot genera extrem de multe piedici în ducerea unor dosare care acum se află în anchetă. Eu am vrut să fim foarte precişi, plecând de la următoarea premisă: protocolul din 2009 a fost denunţat, deci el nu mai produce efecte, iar efectele lui trecute trebuiesc văzute, nu vizează acţiuni în desfăşurare care pot fi afectate din formularea din lege. Riscul e foarte mare. Eu nu ştiu ce va face DIICOT în situaţia asta, sau cei de la spălarea banilor. Eu am vrut să mă focusez strict pe lucruri care au trecut. Protocolul din 2009 nu mai este în vigoare şi să constatăm istoric relaţia lui strict cu DNA şi nu cu altcineva. După părerea mea e o mare greşeală să facă referire la toate documentele secrete pentru că riscul e mare. Discutăm de un protocol care nu mai este valabil şi analizăm efectele", a conchis Băsescu.
Iniţiativa legislativă pentru declasificarea deciziei CSAT 17/2005 propusă de liderii PSD-ALDE, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu a primit, luni, raport favorabil cu amendamente şi de la Comisia juridică a Senatului.
Următoarea ţintă a lui Dragnea & Tăriceanu: revizuirea sentinţelor definitive
"Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, de efectele produse de documentele prevăzute la articolul 1 au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit", prevede modificarea adusă articolului 4, de unul dintre iniţiatorii proiectului, deputatul PSD, Mircea Drăghici.
Termenul iniţial, în forma proiectul înregistrat la Senat în care te puteai adresa instanţelor era de şase luni.
