Ucigaşi tăcuţi. Bolile cardiovasculare acţionează fără să ştii. Află ce le declanşează
Riscul de a face o afecţiune cardiovasculară creşte după vârsta de 40 de ani la bărbaţi şi după 50 la femei. Însă dacă o persoană are o rudă de gradul 1 cu o astfel de afecţiune, pericolul creşte chiar după vârsta de 20 de ani.
În aceste condiţii vizita la un specialist cardiolog devine obligatorie pentru a calcula riscul de boală şi pentru a stabili un program care să prevină o afecţiune gravă.
Conform cifrelor furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, 17,7 milioane de oameni din întreaga lume îşi pierd anual viaţa din cauza bolilor cardiovasculare.
De altfel, acestea sunt şi prima cauză de deces la nivel global. Persoanele cu părinţi, fraţi sau bunici cu astfel de afecţiuni au un risc crescut de a suferi de o afecţiune cardiovasculară de-a lungul vieţii.
Însă un cuvânt important de spus în declanşarea bolilor îl au fumatul, excesul de grăsimi animale, obezitatea, stresul, abuzul de alcool, hipertensiunea, valorile crescute ale colesterolului, trigliceridelor şi glicemiei.
În multe cazuri, bolile cardiovasculare nu dau simptome decât în stadii avansate. ''Aceste persoane se simt bine, nu se confruntă deloc cu simptome supărătoare. Totul e în regulă, nu există dureri sau tulburări respiratorii.
Dar când ajung la cardiolog, iar acesta aplică anumite tehnici, face anumite măsurători ale fluxului sanguin, evaluează circulaţia sângelui prin vase şi calculează riscul cardiovascular, analizând şi grăsimile din sânge, glicemia, tensiunea arterială şi mulţi alţi parametri, atunci există posibilitatea să iasă la iveală anumite probleme cardiovasculare. Iar aceste situaţii sunt în proporţie de 40 la sută în practica noastră curentă”, afirmă profesorul Sinan Dagdelen.
Persoanele care au rude de gradul 1 cu o boală cardiovasculară au un risc de 12 ori mai mare decât cele sănătoase, fără antecedente în familie. În cazul celor cu rude de gradul 2, riscul e de 2, 3 mai mare.
Mai multe despre ucigaşul tăcut puteţi găsi AICI.