Preşedintele Jobbik, declaraţii incredibile despre Transilvania
Gabor Vona, preşedintele Jobbik, formaţiune de extremă dreapta din Ungaria a acordat un interviu în care a vorbit despre situaţia românilor şi maghiarilor din Transilvania dar şi despre cele două mari puteri ale lumii, SUA şi Rusia.
Potrivit interviului acordat la Digi24, Vona este de părere că Rusia reprezintă un gardian al "adevăratelor valori europene” şi a vorbit pe larg despre ”semnele” războiului de care se teme toată omenirea - SUA-Rusia.
Preşedintele Jobbik a declarat că ”suntem folosiţi de jocurile marilor puteri. Şi văd acum semnele acestui fenomen. Concret, mă gândesc la situaţia în care marile puteri folosesc conflictele româno-ungare pentru a ne folosi ca pioni pe tabla lor de şah. Ei adâncesc şi ascut conflictele noastre, ne întorc unul împotriva celuilalt, şi în locul coexistenţei paşnice, normale, relaţiile româno-ungare devin terenul conflictelor. Aşa cum am spus, văd şi trăiesc aceste lucruri. Vă spun sincer, nu sunt optimist în privinţa viitorului apropiat. Consider că atât politica externă ungară, cât şi cea română trebuie să fie foarte lucide dacă vrem să evităm conflicte majore”.
Gabor Vona, preşedintele Jobbik, despre reanexarea Transilvaniei la Ungaria
Vona Gabor: De asta am spus că este o chestiune emoţională. Posibilitatea ca Ungaria să reanexeze Transilvania nu este una reală. Nu este o chestiune nici de actualitate, nici reală. Din acest motiv, nu întâmplător, programul Jobbik vorbeşte despre autonomie şi autodeterminare. Dar când am răspuns, tot la o întrebare, dacă aş vrea ca toţi maghiarii să trăiască în aceeaşi patrie, am spus da, evident, pe plan emoţional, dacă vreodată istoria ne va oferi această şansă, atunci nu pot renunţa la acest lucru. E o chestiune emoţională. Dar politica, cum am spus, este un domeniu raţional, sau cel puţin e bine să fim raţionali şi să nu ne pierdem luciditatea. Iar luciditatea îmi spune că astăzi, interesul Ungariei şi cred că şi al României, este să rezolvăm problemele etnice româno-ungare, eu consider că pentru aceasta este nevoie de dreptul la autodeterminare în Transilvania şi mai ales în Secuime. Dacă reuşim să rezolvăm problema aceasta, atunci am rezolvat practic toate probleme din relaţiile româno-ungare, şi putem începe să construim, prin cooperare, o Europă Centrală şi de Est mai puternică, mai capabilă să-şi apere interesele economice şi politice.