BREXIT. Europa nu va mai fi niciodată la fel
Reprezentanţi europeni au încercat, timp de mai multe săptămâni, să scoată termenul "Brexit" din vocabularul oficial în cadrul unor dezbateri prea sensibile cu privire la soarta Regatului Unit, relatează AFP, citată de News.ro.
Însă, în culise, subiectul se află pe toate agendele. Asta întrucât, indiferent de votul britanicilor - de a pleca sau de a rămâne -, Uniunea Europeană va fi nevoită cu siguranţă să opereze schimbări de o amploare fără precedent, cu scopul de a-şi continua drumul.
Un divorţ între Regatul Unit şi UE, primul de acest fel, ar da o nouă lovitură unei Uniuni deja slăbite de criza migraţiei, situaţia proastă în care se află economia europeană şi ameninţarea tot mai mare a terorismului.
Iar chiar dacă regatul decide să rămână, statu-quoul nu va mai fi o opţiune valabilă, în aşa măsură şi-au găsit ecoul pe Bătrânul Continent temele care au agitat campania în vederea referendumului britanic, un continent care pare că şi-a pierdut încrederea în utopia europeană postbelică.
"Ar fi o nebunie să ignorăm un semnal de alarmă ca referendumul britanic", a avertizat însuşi preşedintele Consiliului European Donald Tusk.
În zilele imediat următoare referendumului, liderii europeni, care n-au strălucit prin disciplină în ultimele luni în a găsi soluţii la crize succesive, urmează să se înţeleagă asupra demersului de urmat.
Însă chiar dacă sentimentul unei schimbări necesare este împărtăşit, "dacă vă uitaţi la detaliile practice, vă veţi lovi repede de dificultăţi", notează Chris Bickerton, un profesor de la Universitatea Cambridge, autorul lucrării "Uniunea Europeană: un ghid pentru cetăţeni".
INIŢIATIVE
"Este foarte posibil ca instituţii comunitare să aibă un reflex de tipul 'întoarcerea la muncă, întoarcerea la normal'", apreciază Vivien Pertusot, analist la Institutul francez de relaţii internaţionale (Ifri), cu sediul la Bruxelles.
Preşedintele francez François Hollande a promis miercuri că va lua inţiativa, "orice s-ar întâmpla", cu scopul de a face "să evolueze construcţia europeană".
O iniţiativă a culpului franco-german avută în vedere ar putea să includă elemente ale unei Europe "cu două viteze" sau să se limiteze la politica externă, dat fiind că celel două ţări au poziţii divergente cu privire la integrarea zonei euro.
"Francezii şi germanii vor anunţa o iniţiativă comună, dar se vor limita strict la securitate şi la apărare. Să încerce să se înţeleagă rapid cu privire la economie ar fi foarte dificil", a declarat un oficial de rang înalt din zona euro sub protecţia anonimatului.
În cazul unei rămâneri a regatului în UE, premierul David Cameron a avertizat deja că va solicita reforme suplimentare cu privire la libertatea de mişcare, în plus faţă de marjele deja negociate în februarie într-un acord cu ceilalţi 27 de omologi si săi.
"Eu nu cred că reformele se vor opri pe 23 iunie. Vocea reformelor va fi consolidată, deoarece noi vom fi avut un referendum", a declarat el într-un interviu pentru The Guardian, în timp ce tabăra pro-Brexit dă asigurări că poate negocia noi acorduri comerciale mai avantajoase cu Uniunea.
Însă "politicienii britanici şi alegătorii britanici trebuie să ştie că nu va exista niciun fel de nouă negociere" cu Regatul Unit, a ameninţat miercuri preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker.
"SPIRALĂ NEGATIVĂ"
Temerea a numeroase capitale europene, indiferent de rezultatul consultării britanice, este de a vedea o multiplicare a îndemnurilor la referendumuri.
În cadrul extremei drepte franceze, Marine Le Pen şi-a exprimat deja dorinţa să se organizeze "în fiecare ţară" câte un vot popular asupra apartenenţei la Uniune, la fel ca euroscepticii danezi, olandezi şi suedezi.
Un vor britanic în favoarea unei ieşiri din UE va avea la rândul său, în mod evident, efectul unui cutremur.
În opinia lui Tusk, acest lucru va conduce nu doar la "distrugerea UE, ci şi la (distrugerea) civilizaţiei politice occidentale".
Însă un asemenea vot nu va reprezenta "lovitura fatală", declară pentru AFP profesorul Bickerton, având în vedere rolul central al UE în viaţa politică europeană, însă el ar putea anunţa o schimbare fundamentală către o uniune mai puţin integrată.
"Eu nu cred că (UE) va dispărea brusc, însă pe termen lung am putea observa un declin treptat şi apariţia a altceva", apreciază el.
"UE se află într-o spirală negativă şi abia începem să observăm negativul", notează Janis Emmanouilidis de la Centrul politic european, un grup de reflecţie cu sediul la Bruxelles. "Nici măcar un vot în favoarea rămânerii nu va schimba dispoziţia generală", preconizează el.