MENIU

Amenințarea Comisiei Europene. Ce se întâmplă cu Ungaria dacă plătește gazele rusești în ruble

Gazele rusești, mărul discordiei în UE. Foto/Profimedia

Ursula von Der Leyen a declara că statele UE care aleg să plătească gazele rusești în ruble vor încălca sancțiunile impuse de Uniunea Europeană Rusiei. 

Ungaria va încălca sancţiunile impuse Rusiei de către UE dacă dă curs promisiunii de a plăti Moscovei gazul natural în ruble, a declarat vineri la postul CNN preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Am făcut o analiză a decretului lui Putin şi situaţia este foarte clară din punct de vedere legal. Ceea ce sugerează Putin - această schimbare a euro în ruble şi apoi plata facturii la gaze - ar însemna o încălcare a sancţiunilor. Dacă faci asta, (adică) plăteşti în ruble, încalci sancţiunile, ocoleşti sancţiunile pe care le-am impus Rusiei”, a indicat şefa executivului comunitar într-un interviu acordat postului american.

Premierul ungar Viktor Orban, care a câştigat duminică detaşat alegerile legislative, a anunţat că este dispus să plătească gazul rusesc în ruble, după ce preşedintele rus Vladimir Purin a decis că ''statele neprietenoase'' faţă de Rusia, în rândul cărora a inclus şi statele UE, vor trebui să plătească în ruble gazele naturale livrate începând cu 1 aprilie.

UE discută această chestiune cu guvernul de la Budapesta, a mai menţionat Ursula von der Leyen în interviu. „Până în prezent Ungaria a respectat sancţiunile, aşadar, până nu vedem contrariul, este în regulă. Niciodată înainte nu am văzut Uniunea Europeană atât de unită, atât de determinată, şi aceasta atât de repede. Şi cred că pentru fiecare dintre statele noastre membre există de asemenea o întrebare: vreţi să fiţi primul care rupe această unitate? Eu cred că nu”, a avertizat şefa Comisiei Europene.

Vladimir Putin ameninţă la rândul său să oprească livrările de gaze către statele UE dacă acestea refuză plata în ruble, ca ripostă la îngheţarea unor rezerve financiare ale Rusiei ce însumează circa 300 de miliarde de dolari, măsură decisă de statele occidentale în cadrul sancţiunilor impuse Rusiei după invazia asupra Ucrainei. În prezent livrările continuă, întrucât primele plăţi pentru volumele de gaze livrate după 1 aprilie sunt scadente în a doua jumătate a lunii.

„Cu victoria de duminică (în alegeri) a lui Orban, va exista mereu un „Domnul nu” în interiorul UE. Ungaria este o ţară mică, dar capacitatea sa de a face rău este importantă în subiectele unde este nevoie de un vot în unanimitate” în cadrul UE, a remarcat, potrivit AFP, fostul premier italian Enrico Letta, în prezent europarlamentar.

La rândul ei, Germania nu se poate lipsi pe termen scurt de livrările de gaze ruseşti, iar eventuale sancţiuni împotriva Moscovei în acest sector ar face mai mult rău Uniunii Europene decât Rusiei, a declarat luni ministrul german al finanţelor, Christian Lindner.