Laurențiu Botin: Când România-i oarbă, șoarecii joacă pe masă
Mirați de titlu? A fi orb înseamnă a nu vedea. Nu vorbesc de înfiorătoarea stare de a-ți pierde văzul, ci de acea orbire când atenția îți este îndreptată în altă parte. Atunci nu vezi esențialul.
Magicienii au fost primii care și-au dat sema că ochiul este organul care te poate păcăli cel mai ușor. Și au exploatat, spre amuzamentul tuturor, aceată slăbiciune. Până și Manea, slutul și urâtul din baladă, l-a păcălit pe Toma Alimoș, naivul de el, când îi intindea haiducului plosca să bea iar cu stânga manevra jungherul. Schema-i clasică, toată lumea o știe dar încă merge. În pandemia-isterie, băieții au reînviat schema. Pe căi diferite, scenariul curge bine pus în pagină, ochii să ne ia. Bolnavi, îmbolnăviri, decese, nu avem de niciunele, sforării, grohăieli, fake-news, toate aranjate atât de bine încât mentalul colectiv s-a focusat. Atenția noastră s-a îndreptat către toate aceste elemente pe care voyerul din noi le consideră interesante. Șmecheria ține, fraierii au căzut în groapă. Prin subteran, unii fac miliarde. Sau însămânțează groază, dispreț, lehamite, un melanj de resentimente menite să îngroape politic adversarii. Ca sa facă, binențeles, alte miliarde.
Tot magicienii știu că cel mai bun loc pentru a ascunde ceva este la vedere. Iar profitorii, avizi de bogație sau câștig politic, asta fac, se mișcă la vedere, nevăzuți de ochiul care, spuneam mai devreme, nu percepe ceva simplu. Mintea, focusată pe informațiile greu de digerat, nu mai percepe exact jocul lor. Cum fac miliardele? Hai că-i simplu. Isteria pandemie pleacă de la rotirea programată a unei informații. Exemplu. Guvernanții cosmetizează numărul îmbolnăvirilor. Argumentele servite sunt lipsa testelor și a protecției. Bun, de aici până la frenezia generală nu e decât un pas. De aici începe marea cumpărare, de tot și toate. Profitul, în buzunarele întreținătorilor de frică.
Politic, propagandiștii punctează, cred ca v-ați prins, prin înseminarea informației că guvernanții mint sau/și sunt incapabili să stăpânească fenomenul. Alte miliarde de câștigat, mai târziu. Nu e o schemă inventată de noi. Ea s-a mai folosit în istorie cu rezultate bune. Portavocile sunt, din păcate, și unele personaje cu oarecare notorietate. Vorbesc de unii colegi formatori de opinie, unii cu soldă la vedere, harnici păpători de firmituri scăpate de șoarecii din titlu. Tot portavoci sunt oamenii care iau de bune fake-urile și le propagă.
Observ, de ceva zile, o iritabilitate la nivelul mentalului colectiv. Asta-i schema următoare din planul zăpăcirii naționale. Am scris aceste rânduri, să vă pun...pe gânduri.